Artă pentru viaţă: Medicii moldoveni care desenează şi sculptează organe

Artă pentru viaţă: Medicii moldoveni care desenează şi sculptează organe

Stomatolog ca formaţie, Valentina Luca modelează proteze din silicon FOTO: e-sanatate.md

Trei specialişti muncesc ore, zile, săptămâni şi chiar luni în şir la o proteză, ca să le redea oamenilor mutilaţi de cancer sau de traume chipul de altădată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu au studiat arta, însă, au devenit pictori şi sculptori de organe şi îşi fac munca atât de bine încât unii oameni plâng ca nişte copii sau strigă de bucurie atunci când se văd în oglindă după protezare. Vorbim despre specialiştii de la singurul centru de protezare oro-maxilo-facială din Republica Moldova, care se află în incinta Institutului Oncologic. Aici vin anual sute de moldoveni, dar şi străini. Toţi sunt în căutarea unei proteze care să le înlocuiască ochii, nasul, maxilarul sau gura afectate de cancer şi înlăturate de chirurgi.

O idee şi niciun ban

„Eu am făcut un stagiu în chirurgia capului şi gâtului în Olanda. La ei, actul chirurgical se finalizează cu reconstrucţie facială, care se face într-un mod foarte frumos. Au o experienţă în domeniu de 50 de ani. Mi-am propus să facem acelaşi lucru şi la noi“, povesteşte Rodica Mândruţa-Stratan, chirurgul care a pus bazele acestui centru.

Dr. Rodica Mândruţa-Stratan a înfiinţat şi conduce centrul de protezare FOTO: e-sanatate.md

Administraţia Institutului Oncologic a primit bine ideea şi a repartizat două spaţii la subsol, pentru laborator şi cabinetul de primire. Şi atât. Fără nicio sursă de finanţare, lucrurile au stagnat câţiva ani. Soluţia tot din Olanda a venit. Rodica Mândruţa-Stratan a realizat un proiect, care a avut succes. Mai mult, un profesor din Departamentul de chirurgie maxilo-facială şi protetică din cadrul Centrului Medical Universitar din Groningen, Robert Van Oort, a ajutat-o să-şi vadă visul împlinit.

„În ziua în care s-a retras din activitatea ştiinţifică i-a rugat pe colegii lui să nu-i aducă daruri, ci să doneze bani pentru deschiderea centrului nostru. Un fost pacient de-al său a făcut un gest extraordinar. A adunat fonduri, pornind într-o excursie de peste 4.000 de kilometri din Groningen până la Chişinău, făcând kaiac-canoe. M-a impresionat atât de mult, este un foarte bun exemplu de implicare“, spune şefa centrului.

Fondurile pe care a reuşit să le strângă au fost suficiente pentru reparaţia celor două cabinete şi a secţiei de microchirurgie. Au fost schimbate geamurile şi uşile, pereţii au fost vopsiţi, blocurile sanitare au fost complet renovate. În afară de tehnică şi bani, olandezii au adus materiale pentru confecţionarea protezelor, culori acrilate şi i-au învăţat pe specialiştii noştri cum să le „meşterească“.

Ochi furaţi de la păpuşi

Acum, cei patru angajaţi ai centrului (doi medici, un tehnician şi o asistentă medicală) îi ajută pe moldovenii care au suferit mutilări să-şi recapete chipul de altădată. Uneori, stau ore în şir asupra unei proteze oculare, doar ca să deseneze un iris exact la ca celălalt. Deşi e greu de crezut, trasează vasele sangvine şi chiar redau pe silicon probleme ale tenului, precum cicatricile sau cuperoza. Protezele combinate sunt cel mai greu de realizat, iar procesul de creaţie poate dura câteva luni. Când vopseaua se termină, sunt nevoiţi să combine nuanţele existente ca s-o obţină pe cea necesară.

Cel mai des, specialiştii confecţionează proteze oculare FOTO: e-sanatate.md

„Am realizat anul trecut 70 de proteze. Este un număr foarte mare pentru Republica Moldova. Ne explicăm acest lucru prin faptul că un astfel de serviciu n-a existat până în 2010, iar oamenii operaţi chiar şi în urmă cu zece ani au posibilitatea abia acum să ne ceară proteze. Cele de înlocuire a ochiului sunt cele mai solicitate, inclusiv pentru copilaşii care au rămas fără ochişori în urma unor accidente casnice. Vin la noi cu proteze vechi din sticlă, fisurate, sparte. Alţii, mai ingenioşi, purtau ochi de la jucării în pleoapa rămasă fără globul ocular“, explică Rodica Mândruţa-Stratan.

O proteză oculară realizată cu măiestrie de specialiştii de la Institutul Oncologic FOTO: e-sanatate.md

Chipuri mutilate, suflete chinuite

Procesul de realizare a unei proteze este complicat. În primul rând, are loc examinarea pacientului, care durează cel mai mult, se iau măsurările, apoi se lucrează la forma pe ceară, care ulterior este transpusă pe silicon. Oamenii care vin la acest cabinet nu pot fi fericiţi, spre deosebire de chirurgii care au reuşit să-i scape de tumori. Ei se văd mutilaţi pentru întreaga viaţă, de aceea niciunul dintre cei care intră pe această uşă nu le zâmbesc doctorilor. Ba dimpotrivă, urăsc viaţa, spitalele şi medicii.

„Unii se închid în casă şi nu ies nici măcar să-şi cumpere o pâine. Alţii au fost refuzaţi de angajatori. Ar fi extraordinar dacă în spital ar exista mai mulţi psihologi care să lucreze cu ei înainte de operaţie. Fără asistenţă, şocul este foarte mare şi, de multe ori, îşi varsă necazul pe noi“, afirmă chirurgul.

Chipurile li se schimbă, însă, atunci când văd rezultatul. „Partea cea mai frumoasă a muncii noastre este atunci când le aplicăm proteza şi le arătăm oglinda. Unii, pur şi simplu, plâng. Alţii stau muţi de uimire. Sunt reacţii atât de frumoase“, mărturiseşte Rodica Mândruţa-Stratan.

Valentina Luca, un stomatolog care meştereşte organe din silicon, spune că acestea au fost căutate şi de străini – ucraineni şi armeni – care nu au găsit specialişti în ţările lor.

Fără consumabile şi cu buzunarele goale

Ar părea că lucrurile decurg bine în cei trei ani şi jumătate de când funcţionează serviciul, însă, această mică echipă are o grămadă de probleme. „Cel mai greu este să asiguri continuitatea unui proiect. Ne confruntăm cu o lipsă de materie primă. Iniţial, toate consumabilele veneau din Olanda, dar acum e un chin. Companiile nu sunt interesate să le importe, pentru că este vorba de cantităţi mici. La fiecare jumătate de an ne pomenim fără materie şi trebuie să le explicăm pacienţilor de ce ne-am oprit“, explică doctorii.

Chiar dacă fac o muncă enormă şi readuc zâmbete pe feţele mutilate, specialiştii de aici sunt remuneraţi cu puţin peste 1.000 de lei lunar. „Lucrăm pe jumătate de salariu, pentru că fiecare dintre noi are activitatea sa de bază. Nu ştiu cum mai rezistă oamenii mei aici. Tehnicianul a anunţat deja că pleacă. Vă spun sincer că este cel mai bun din regiune, dar ne părăseşte pentru că vrea să-şi întemeieze o familie şi nu poate trăi cu 1.200 de lei“, regretă Rodica Mândruţa-Stratan.

Şefa centrului recunoaşte că rezistă doar pentru că este proiectul ei şi n-ar putea să renunţe. Ceilalţi sunt oameni cu suflet mare, care îşi calcă în picioare nevoile şi se mulţumesc să facă lucruri frumoase pentru cei care au nevoie de ei.

Proteze gratuite

Guvernul a avizat pozitiv o iniţiativă legislativă care prevede acordarea gratuită a protezelor maxilo-faciale şi osteoarticulare, în baza poliţei. Anual, în Moldova aproximativ 100 de oameni sunt diagnosticaţi cu tumori în regiunea capului şi 50 – cu ale aparatului locomotor.

Material realizat de Irina Papuc, e-sanatate.md, şi publicat de Adevărul Moldova în cadrul Parteneriatului pentru Sănătate.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările