GALERIE FOTO Cum era construit socialismul în Basarabia: ţărani bătuţi, ţinuţi în beci şi batjocoriţi, ca să predea grânele la stat şi să intre în colhoz

GALERIE FOTO Cum era construit socialismul în Basarabia: ţărani bătuţi, ţinuţi în beci şi batjocoriţi, ca să predea grânele la stat şi să intre în colhoz

Renumitele caravane roşii erau formate din carele încărcate cu cereale pe care bolşevicii le strânceau cu forţa de la ţărani. Sursa: Arhiva Naţională a Republicii Moldova

Veniţi la putere prin forţă, în urma puciului militar din 25 octombrie 1917 de la Petrograd, bolşevicii au folosit aceleaşi mijloace specifice regimurilor totalitare pentru a sovietiza teritoriile anexate, inclusiv Basarabia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Construcţia socialismului în RSS Moldovenească, după 23 august 1944, a continuat prin metodele bine experimentate în primul an de ocupaţie (1940-1941): arestări fără temei, împuşcări fără judecată, şantaj, intimidări, falsificări, minciuni şi pedepse corporale etc. Vom vorbi despre metodele prin care comuniştii îi obligau pe basarabeni să predea la stat cerealele (renumita „postavcă“), să cumpere „benevol“ obligaţiuni de stat şi să intre în colhozuri.

Fărădelegile autorităţilor erau atât de frecvente încât a intervenit procuratura pentru a da o aparenţă de respectare a legislaţiei sovietice. Cu toate acestea, rapoartele procuraturii consemnau doar abuzurile „minore“, fără a atrage atenţia asupra crimelor grave în masă. Însă şi cele constatate arată cu câtă cruzime s-a năpustit sistemul sovietic asupra basarabenilor.

La percheziţie i-au dărâmat şi soba

Pe 15 august 1947, locţiitorul preşedintelui sovietului sătesc Schieni, din raionul Zguriţa, Ivan Haralampievici Melnic, însoţit de un grup de activişti locali, a venit la casa ţăranului Ştefan Rusu pentru a-l obliga să predea restanţele de grâne la stat (Rusu deţinea în proprietate cinci hectare de pământ arabil, iar în luna iulie predase mai multe cereale decât era prevăzut).

Negăsindu-l acasă, au făcut o percheziţie pentru a depista eventualele locuri unde ar ascunde Rusu cereale. Pentru a se convinge că acesta nu a ascuns ceva, au dărâmat şi soba din casă. Seara, Ştefan Rusu a mers la sovietul sătesc şi i-a cerut lui Melnic să-i refacă soba, altfel se va plânge la procuror. Melnic l-a dat afară.

Peste câteva zile, Melnic a venit noaptea la Ştefan Rusu acasă şi l-a minţit că a venit procurorul, aşa că trebuie să meargă la sovietul sătesc. Cum au ieşit din ogradă, Melnic a tăbărât asupra lui Ştefan Rusu, încercând să-l sugrume. Tot atunci o persoană necunoscută a ieşit de după un stog de fân şi a început să-i aplice lui Rusu lovituri cu o bară de fier. La strigătele celui bătut au ieşit vecinii, iar Melnic şi necunoscutul au fugit. La spitalul raional s-a constatat că Ştefan Rusu avea mâna stângă fracturată, patru răni grave la cap şi alte zece pe restul corpului.

Bătăi şi înjosiri fără măsură

Pe 27 iunie 1947, membrul Comitetului Central al Comsomolului Leninist al RSSM Ecaterina Sârbu, fiind delegată în calitate de reprezentantă a CC al Partidului Comunist (bolşevic) din RSSM în satul Ţigăneşti, raionul Bravicea, împreună cu preşedintele sovietului sătesc, un oarecare Răilean, l-au invitat la ora 22.00 la sovietul sătesc pe ţăranul Vieru, solicitându-i să achite norma obligatorie de grâne la stat.

Vieru, care avea în proprietate 1,5 hectare de pământ arabil şi o normă de grâne de 122 de kilograme, a argumentat că încă nu a strâns roada. La indicaţia Ecaterinei Sârbu, Vieru a fost închis într-un subsol murdar, unde a fost ţinut până la opt dimineaţa. Pentru aceste fapte, Sârbu şi Răilean au fost pedepsiţi pe linie de partid cu mustrare aspră.

În data de 31 iulie 1947, cetăţeanul Ovcinnikov, împuternicitul Comitetului Executiv raional şi al Comitetului raional de partid Floreşti în satul Ciutuleşti, l-a invitat la sovietul sătesc, la miezul nopţii, pe ţăranul Nicolae Visternicean, solicitându-i să predea integral cota sa de grâne.

Foto

Datoria lui Visternicean constituia 35 de kilograme. Ovcinnikov, fiind în stare de ebrietate, l-a bătut pe Visternicean, cauzându-i leziuni corporale grave. În acea noapte, Ovcinnikov l-a maltratat şi pe ciutuleşteanul Vasile Mardari, dar şi pe Teodor Ceban, tot pentru restanţe la predarea cerealelor.

Un al locuitor al satului, D. Ţurcanu, a fost bătut de Ovcinnikov la bufetul din localitate, iar Ion Fodor şi N. Ţurcanu au fost ţinuţi închişi la sovietul sătesc toată noaptea. Comitetului raional de partid Floreşti i-a aplicat lui Ovcinnikov mustrare aspră cu înscriere în carnetul de partid, considerând că nu este binevenită punerea lui sub urmărire penală.

Mânaţi prin sat, goi puşcă

În satul Racovăţ, raionul Soroca, a fost reţinută minora Maria Persac, de 14 ani, care avea asupra sa 40 de căpăţâni de usturoi. La indicaţia preşedintelui sovietului sătesc, Maria şi mama sa au fost purtate prin sat cu câte o legătură de căpăţâni de usturoi pe cap.

La indicaţia secretarului Comitetului Executiv raional Vulcăneşti, Pavlenco, delegat în satul Cişmichioi pentru a contribui la colectarea cerealelor, persoanele suspectate de furt de pe câmp trebuiau dezbrăcate complet, unse cu dohot şi purtate prin sat. Miliţia locală îndeplinea întocmai.

Astfel, la începutul lunii august 1947, locuitoarea Varvara U. a fost reţinută pe câmp, fiind suspectată că a furat câteva pălării de floarea soarelui. Un gardian mai întâi a lovit-o, apoi, cu forţa, a dezbrăcat-o, poruncindu-i să meargă spre sat. N-a reuşit s-o oblige pe femeie să meargă în sat şi a plecat, lăsând-o goală puşcă. Ţăranca s-a ascuns în vie şi, graţie unei femei care i-a împrumutat ceva din hainele ei, a ajuns acasă. Varvara U. şi-a primit hainele peste două săptămâni.

La Cunicea, în subsol

La 9 august 1947, Feodor Gaiciuc, responsabil de colectarea produselor agricole în satul Cunicea, raionul Vertiujeni, împreună cu un membru al detaşamentului paramilitar din localitate, L. Samohvalov, l-au bătut şi l-au închis în subsol pe Alexei Feodorciuc, proaspăt demobilizat din Armata Roşie, pentru că a întârziat să predea cerealele la stat

Două zile mai târziu, pe 11 august 1947, aceleaşi persoane le-au arestat şi le-au închis într-un subsol pe văduvele de război Feodosia Donţova şi Varvara Macarova. Pentru aceleaşi fapte au fost închişi în subsol Ivan Belov şi Sava Macarov. Pe 12 august, au fost băgaţi la subsol Maxim Cerevatâi, Domnica Fedorciuc şi Anastasia Fedorciuc, ultima împreună cu fiica de şapte ani, iar pe 18 august a fost bătută Bacca Şilencova.
La indicaţia lui Gaiciuc, nu a scăpat de subsol nici un împuternicit agricol local, Grigori Bruslavev, pentru „muncă insuficientă“ la  colectarea produselor. S-a constatat că însuşi Gaiciuc avea obligaţia de a preda 425 de kilograme, dar a dat doar 21.

Plângerile adresate de ţărani au obligat autorităţile să reacţioneze. Feodor Gaiciuc a fost condamnat la şapte ani de privaţiune de libertate, iar L. Samohvalov - la patru.

I-au dat foc la degete

A fost nevoie de două plângeri colective în adresa Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, venite din satul Cenac, raionul Cimişlia, pentru ca autorităţile să intervină.

În procesul de anchetă s-a constatat că în acest sat, cu acceptul preşedintelui sovietului sătesc Secară, erau practicate frecvent pedepsele corporale. De exemplu, Tudor Rusu, un locuitor al satului, rămas invalid în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost bătut de către doi membri ai detaşamentului paramilitar, Petru şi Arsenie Popovschi, pentru că în timpul transportării grânelor la stat s-a constatat lipsa a 50 de kilograme de grâu.

Pedeapsa a fost considerată insuficientă, Tudor Rusu a fost băgat într-un subsol şi ţinut o zi, fiind eliberat doar după ce soţia lui, Maria Rusu, i-a dat lui Petru Popovschi 1.500 de ruble. Anterior, în timpul percheziţiei corporale, Popovschi şi-a însuşit alte 400 de ruble.

În luna martie, aceleaşi persoane l-au bătut pe Alexei Zmeu, proprietar a 12 hectare de pământ, ultimul fiind suspectat de furt de grâne. Gardienii i-au mai confiscat 450 de ruble. După bătaie, Alexei Zmeu a fugit cu familia în vestul Ucrainei, de unde s-a întors vara. Revenit acasă, ţăranul a fost reţinut din nou de membrii detaşamentului paramilitar. I s-a imputat că a furat brânză. Adus la sovietul sătesc, unul dintre gardieni i-a stropit degetele cu benzină şi le-a dat foc. În timpul torturii a intrat în birou preşedintele sovietului sătesc şi a zis: „Lăsaţi-l, hoţul a fost prins“.

În toiul foametei, în toamna anului 1947, câteva femei au fost reţinute pe câmp, având asupra lor torbe cu frunze de viţă-de-vie. Paznicii le-au escortat la sovietul sătesc, unde au fost obligate să mănânce frunzele.
Cu toate acestea, un raport al Procuratorii califica cele petrecute la Cenac drept „înteţirea luptei de clasă“. Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM Feodor Brovco a dat indicaţii procuraturii ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere.

Forţaţi să cumpere obligaţii de stat

În luna mai 1947 a început subscrierea „benevolă“ la cea de-a doua emisie de obligaţiuni de stat. Benevolă era doar lozinca, întrucât autorităţile aduceau la cunoştinţă fiecărui soviet sătesc suma pe care  trebuiau s-o împrumute statului ţăranii, iar administraţia locală, la rândul ei, decidea câte hârtii de valoare era obligată să procure fiecare gospodărie.

Înţelegând adevăratul scop al acţiunii (o jăcmăneală adevărată), unii locuitori ai satului Cioreşti, raionul Nisporeni, au refuzat să cumpere obligaţiuni sau au solicitat să li se micşoreze norma. Cei care nu se conformau erau invitaţi la sovietul sătesc, de obicei, noaptea târziu, pentru profilaxie. Dacă nu acceptau nici de data aceasta, pedeapsa venea imediat.

De exemplu, ţăranilor Ion Josan şi Vasile Tudor li s-a adus la cunoştinţă că trebuie să cumpere 5.000 şi, respectiv, 2.000 de obligaţiuni. Ei însă au anunţat că sunt dispuşi să cumpere doar de 200-300 de ruble. Au fost invitaţi noaptea la sovietul sătesc, unde preşedintele Bâhovski i-a închis în fosta cantină şi i-a ţinut acolo până a doua zi.

La 4 mai 1947, Gheorghe Bejan a fost informat că trebuie să cumpere obligaţiuni de 25.000 de ruble. Bejan a argumentat că poate procura doar de 500 de ruble. A doua zi, şeful miliţiei din Nisporeni, Petrov, a efectuat o percheziţie în gospodăria lui Josan. Aici a găsit două cartuşe de obuze şi ceva praf de puşcă. Josan a fost arestat şi ţinut închis cinci zile. Între timp, soţia acestuia a cumpărat 5.000 de acţiuni.

Bâhovski, împreună cu activiştii satului, au venit la ţăranul Gheorghe Triboi la miezul nopţii pentru a-l obliga să cumpere obligaţiuni. La refuzul acestuia, primarul şi activiştii l-au înjurat şi l-au bătut, ameninţându-l cu deportarea în Siberia. Triboi a reuşit să scape din mâinile lor şi a fugit ieşind pe fereastră. Bâhovski a tras două focuri din urma lui. Pentru a-l pedepsi pe Triboi, Bâhovski a arestat-o pe soţia acestuia, care a fost ţinută închisă la sovietul sătesc toată noaptea, în timp ce copilul minor rămăsese singur acasă. Procurorul judeţului Chişinău a propus ca faptele lui Bâhovski să fie  discutate pe linie de partid.

Păcăliţi pentru a-i face să intre în colhoz

Pe 11 septembrie 1948, când a fost aprobat statutul Colhozului „Jdanov“ din satul Pănăşeşti, raionul Străşeni, membre deveniseră doar 51 din cele peste 400 de gospodării din localitate. Responsabili de organizare fuseseră desemnaţi secretarul II al Comitetului raional de partid, Savenoc, locţiitorul preşedintelui Comitetului Executiv raional, Maslov, şi preşedintele sovietului sătesc Pănăşeşti, Meriacri.

S-a constatat însă că metodele folosite, în special de Savenoc, nici pe departe nu se încadrau în prevederile legislaţiei sovietice de intrare benevolă în colhoz. Astfel, într-un caz, la finele lunii august, Savenoc l-a invitat la sovietul sătesc pe Gheorghe Beschieru şi l-a îndemnat să intre în colhoz. Ultimul, motivând că e invalid de război, a refuzat.

În lipsă de aderenţi, pe 1 septembrie, Savenoc din nou l-a chemat la sovietul sătesc pe Beschieru, solicitându-i şi de data aceasta să scrie cerere. La refuzul lui Beschieru, Savenoc l-a ameninţat cu puşcăria, numindu-l „duşman al colhozurilor“. Intimidat, până la urmă, Beschieru a semnat cererea scrisă de Savenoc.

Peste câteva zile, Beschieru s-a pomenit la poartă cu activiştii satului, care veniseră pentru a-i cere să predea în colhoz inventarul agricol şi animalele. Constatând că a fost înşelat şi că rămâne fără averea agonisită de-o viaţă, dar temându-se să nu fie judecat şi trimis în Siberia, Beschieru a încercat să se arunce în fântână.

Împuternicitul pentru colectarea cerealelor la stat era numai ochi în timp ce țăranii predau grânele. Sursa: Arhiva Națională a Republicii Moldova

Imagini din aceeasi galerie
  • Împuternicitul pentru colectarea cerealelor la stat era numai ochi în timp ce țăranii predau grânele. Sursa: Arhiva Națională a Republicii Moldova
  • Colectarea cerealelor de la țăranii individuali începea cu mult timp înaintea strângerii recoltei Sursa: Arhiva Națională a Republicii Moldova
  • Adunările generale ale sătenilor erau folosite pentru promovarea ideilor comuniste de colectivizare a agriculturii Sursa: Arhiva Națională a Republicii Moldova
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările