În 2017, o femeie angajată în Moldova a câştigat cu 12 mii de lei mai puţin decât un bărbat

În 2017, o femeie angajată în Moldova a câştigat cu 12 mii de lei mai puţin decât un bărbat

Pe parcursul anului 2017, diferenţa salarială între o femeie şi un bărbat a constituit în medie 13,5% în Republica Moldova. În valoare monetară diferenţa a fost de 12 133 de lei, femeile fiind cele care câştigă mai puţin. În zile lucrătoare, această sumă reprezintă o lună şi 20 de zile adiţionale pe care trebuie să le muncească o femeie, potrivit calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relaţiile cu publicul şi advocacy la CPD, a menţionat că astăzi, 20 februarie, este marcată Ziua egalităţii salariale. „Această zi este una simbolică, care are drept scop sensibilizarea societăţii cu privire la diferenţa de remunerare salarială dintre femei şi bărbaţi. Această zi diferă în fiecare an şi în fiecare ţară. Şi în această zi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine în faţa publicului cu o notă analitică în care prezintă care sunt diferenţele de remunerare şi ce trebuie să facem”, a spus  Alina Andronache.

Natalia Covrig, analistă de politice publice în cadrul Centrului, a făcut referire la datele Biroului Naţional de Statistică, menţionând că pe parcursul ultimilor ani diferenţa salarială creşte constant. Dacă în 2013 aceasta constituia 6 995 de lei, în 2017 a ajuns să fie de 12 133 de lei. Cu cât salariul este mai mare, cu atât este mai mare şi diferenţa între salariile femeilor şi bărbaţilor, arată analiza sectoarele cu peste 10 mii de angajaţi. În sectoarele în care salariul mediu este peste 10 mii de lei, disparitatea între salarii este de peste 50%. „De ce avem această situaţie –în primul rând, pentru că femeile foarte rar se regăsesc în poziţiile de top management. Evident, ele au un salariu mai mic. Un alt factor ar fi faptul că în anumite companii există o politică salarială discriminatorie. Deci, în momentul în care angajaţii nu cunosc care ar fi plafonul salarial, se comit anumite ilegalităţi, să le spunem aşa”, susţine Natalia Covrig.

În opinia sa, trebuie întreprinse cel puţin trei acţiuni. Trebuie asigurată plata egală pentru muncă egală. Legislaţia prevede acest principiu, însă nu există o definiţie a ce înseamnă plata egală. O altă măsură ar fi introducerea măsurilor de asigurare a transparenţei în sistemul de salarizare. Mai exact, să existe obligativitatea pentru toţi angajatorii să asigure transparenţa salarială în cadrul instituţiei pe care o conduc. Nu în ultimul rând, reprezentanţii Centrului consideră că trebuie extinse competenţele Consiliului pentru Egalitate, astfel încât această structură să poată examina cazurile ce ţin de discriminarea salarială.

Rodica Ivaşcu, director de programe la CPD, a abordat decalajul de pensii. Conform celor mai recente date ale BNS, în 2017, în lei diferenţa de gen în pensie a constituit aproape 3800 de lei sau 19%, defavorizând femeile. Analiza în dinamică arată că diferenţele de gen în pensie au sporit. Comparativ cu anul 2012, când diferenţa era de 16,3%, peste cinci ani aceasta a ajuns la 19%. Analiza datelor, din punct de vedere teritorial arată că, femeile pensionare din Chişinău sunt cel mai mult afectate de decalajele de gen, aceasta constituind 8500 de lei. Rodica Ivaşcu a declarat că acest lucru s-a explica prin faptul că în Chişinău există o gamă extinsă de domenii de activitate, de funcţii etc., în comparaţie cu alte localităţi din ţară, unde preponderent oamenii muncesc în domeniul agricol.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a analizat şi declaraţiile de avere şi interese personale, pentru ultimii doi ani, ale candidaţilor la alegerile parlamentare din 24 februarie. În urma analizei, s-a constatat că pe circumscripţia naţională diferenţa între venitul mediu al unui bărbat şi al unei femei este de destul de mare – de 53%. Respectiv, un candidat, în ultimii doi ani a avut un venit mediu de circa 335 de mii de lei, iar o candidată – circa 178 de mii de lei. În circumscripţiile uninominale, venitul mediu al unui bărbat este de circa 826 de mii de lei, iar al unei femei –  274 de mii de lei. Potrivit Alinei Andronache, specialistă în relaţiile cu publicul şi advocacy la CPD, un lucru curios este faptul că, de fapt, candidaţii şi candidatele din circumscripţiile uninominale au venituri mai mari în comparaţie cu cei din circumscripţia naţională.

Analizând averile declarate, reprezentanţii Centrului au constatat că, pe lângă faptul că femeile câştigă salarii mai mici, au şi mai puţine averi – maşini, case, terenuri, conturi bancare, acestea fiind şi mai puţin valoroase.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: