Ministrul Apărării Vitalie Marinuţa: „Vor fi şi alte provocări, nu şi ostilităţi militare“

Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, dar şi militarii care au apărat Tighina acum două decenii, încearcă să calmeze spiritele, în timp ce diverşi experţi ruşi de la Tiraspol şi Moscova trimit de câteva zile semnale despre o iminentă escaladare a conflictului la Nistru

În raioanele de Est nu se întâmplă nimic ieşit din comun, afirmă şeful Armatei Naţionale, Vitalie Marinuţa. „Eu personal şi Ministerul Apărării nu vedem la momentul actual premise pentru escaladarea situaţiei într-un conflict militar. Provocări de tot felul vor fi, nu şi ostilităţi militare“, a declarat pentru „Adevărul“ ministrul Apărării.

Zilele trecute, surse din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate se arătau indignate că Preşedinţia şi Parlamentul au fost informate în octombrie 2012 că ar exista un plan de război al forţelor separatiste, prezentând chiar şi hărţi, dar că instituţiile statului nu au reacţionat. Ministrul Apărării ne asigură însă că situaţia e sub control, promiţând să facă mai multe declaraţii după şedinţa extraordinară de joi din Parlament, care va avea loc cu uşile închise. „Vom continua dialogul cu Federaţia Rusă pe domeniul strict militar. Sper ca în viitorul apropiat să avem şi unele soluţii pozitive“, a adăugat oficialul.

NATO şi UE, cu ochii pe Moldova

Nici colonelul Andrei Covrig, şef a zece posturi la Tighina în 1992, nu crede că vom ajunge la confruntări armate, mai ales că preşedinţia ucraineană a OSCE s-a implicat deja în acest conflict, chemând părţile să nu complice procesul de negocieri prin acţiuni unilaterale. „Tensiunea la Nistru poate să crească în intensitate, dar nu cred că se va ajunge la război. Pentru asta ar fi necesară o mobilizare de trupe, care ia ceva timp. Mai degrabă, provocările sunt organizate pentru a arăta Bruxelles-ului (cu care Chişinăul ar urma să semneze un acord de asociere – n.r.): «Nu  vă trebuie Moldova, care are atâtea probleme»“, explică Andrei Covrig.

Colonelul în rezervă aşteaptă cu nerăbdare şedinţa extraordinară din Parlament, la care urmează să se discute despre ultimele evenimente de la Nistru. Totodată, Andrei Covrig şi-ar dori să vadă şi o reacţie oficială a Moscovei. „Faptul că avem graniţă cu NATO poate reprezenta un element de securitate pentru Moldova, într-o mică măsură, dar e un element. Plus, că Uniunea Europeană e cu ochii pe noi şi e interesată ca în această zonă să fie linişte“, este optimist militarul.

Cât despre planul de război al separatiştilor, Andrei Covrig nu exclude că săgeţile de pe hărţi, care ajungeau, cel puţin, la Prut, sunt o tactică sovietică ce denotă o mentalitate învechită. „Aşa se făcea şi pe când eram eu în Armata Sovietică. Săgeţile de pe hărţile de aplicaţii duceau la Paris sau în Golful Persic“, exemplifică fostul comandant de posturi de la Tighina.

Rusia, chemată să-şi apere cetăţenii

Liderii republicii separatiste din stânga Nistrului au chemat Rusia şi Ucraina să-şi apere cetăţenii din Transnistria de acţiunile Chişinăului. Totodată, un comunicat sec ne anunţa, ieri, că adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, l-a primit pe ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Galbur. Moscova se arată îngrijorată de planurile Chişinăului de a introduce modificări la regimul de trecere a liniei administrative de la „graniţa“ cu Transnistria, care n-ar trebui să afecteze interesele cetăţenilor ruşi, se spune în comunicatul Ministerului de Externe al Rusiei, citat de presă.

Drept argumente, autorităţile ruse prezintă „îngrijorările“ aşa-zisului minister de externe de la Tiraspol: „Practic, este vorba de noi măsuri administrative din partea Republicii Moldova în ceea ce-i priveşte pe transnistreni, care deţin cetăţenia Rusiei, Ucrainei şi altor ţări şi care locuiesc sau se află temporar în Transnistria“. Oficialii de la Moscova, la fel ca şi liderii separatişti, susţin că astfel vor fi amendaţi toţi cei care vor încălca regimul de şedere din Moldova, întrucât Chişinăul nu recunoaşte actele eliberate de instituţiile din Transnistria.

Vom continua dialogul cu partea rusă pe domeniul strict militar. Sper să avem soluţii pozitive. Vitalie Marinuţa, Ministrul Apărării

Alte argumente pe care le invocă separatiştii sau susţinătorii lor din Rusia sunt declaraţiile ministrului de Externe de la Chişinău, Natalia Gherman, care a afirmat că problema transnistreană se va rezolva când Rusia îşi va retrage militarii din republica-fantomă şi Moldova se va integra în UE.

Unii experţi admit că Moscova a pus la încercare Kievul, care deţine preşedinţia OSCE, pentru a-i compromite elanul de integrare europeană şi de a o atrage în familia euroasiatică. 

Problema Transnistriei, în atenţia lui Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, şi secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, au semnat luni seară, la Bucureşti, un memorandum de colaborare între consiliile de apărare dintre cele două ţări. „Sigur, nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, ca o problemă pe care noi o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de Chişinău asupra întregului teritoriu“, a declarat şeful statului român.