Vladimir Beşleagă: Republica Moldova este un stat artificial, construit de alţii, nu de popor însuşi

FOTO IPN

Statul este un fenomen natural, care ia naştere într-un mod natural, iar statul Republica Moldova este un stat artificial, construit de alţii, nu de popor însuşi. Nu din interior, aşa cum se face, dar toate vin din afară. Pentru că a avut nevoie Imperiul Sovietic să-şi creeze o republică autonomă, iar apoi pe baza aceasta să-şi creeze o republică unională, care a ajuns să fie stat independent.

Declaraţia a fost făcută de către scriitorul Vladimir Beşleagă, deputat în primul Parlament, la dezbaterile publice cu tema: „Cultura politică a societăţii moldoveneşti: starea actuală şi tendinţe”, ediţia a 100-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.

Scriitorul a opinat că, dacă neamul românesc se consideră urmaşul romanilor, „de ce uită el că a luat naştere dintr-o sinteză sau o asuprire de către romani? De ce uită? Şi sunt persoane care izbucnesc şi spun: v-aţi dat după cotropitori, după asupritori, dar nu v-aţi dat după cei mici care au fost asupriţi. Uite aici este o enigmă a neamului nostru. A doua enigmă este: de ce Ştefan cel Mare a închinat Moldova când a văzut că nu o mai poate apăra, a închinat-o turcului, de ce? De ce Cantemir a venit şi a închinat-o ruşilor? De ce?. Statul acesta nu se consolidează şi nu se maturizează, pentru că este tot cu lipitul – ori de acela, ori de acela”, a declarat scriitorul.

Vladimir Beşleagă a mai spus că pe vremea când era parlamentar, o treime din deputaţi erau unionişti şi promovau direcţia unionistă, însă războiul de pe Nistru le-a încurcat pe toate. „Încă pe atunci spuneam că această parte de teritoriu românesc nu poate exista decât fie ca gubernie rusească, fie ca provincie românească, atât, alternativă nu există. Dar iată că au trecut ani, au trecut decenii şi statul acesta există, aşa cum este el „şchiop, chior, olog”, dar merge, pentru că este interesată o anumită forţă să existe”.

„Noi vorbim despre Transnistria că este o gaură neagră, dar este o gaură neagră mică, iar Moldova este gaură neagră mare, prin care se fac „învârteli şi afaceri” de scară internaţională. Ce-i acel miliard furat, care a fost doar o perdea? În spatele lui s-au spălat miliarde – 20-25 de miliarde, care au mers din Rusia. Unde s-a văzut ca un stat să se bage în astfel de chestii, dacă nu este o gaură neagră?”, susţine scriitorul.

În contextul temei dezbaterilor, Vladimir Beşleagă a vorbit despre trilogia „Cumplite vremi”, autor al cărei este. Scriitorul afirmă că acest roman a fost tipărit în condiţii foarte specifice. Ideea cărţii a apărut în anul 1974, când îşi nota într-un carnet ce subiect interesant este destinul cronicarului Miron Costin, „timpuri în care un domnitor agramat, analfabet, asasinează, omoară şi retează capul cel mai luminat om din acele timpuri”. „Se întâmpla asta în perioada anilor 1970, când regimul totalitar a pornit o luptă acerbă împotriva intelectualităţii noastre şi zburau capete, capete”, declară Vladimir Beşleagă.

Scriitorul spune că atunci a văzut această carte ca o analogie între ceea ce s-a întâmplat în secolul 17 şi în secolul 20. „La apariţia acestei cărţi, un critic literar, Mircea V Ciobanu, a scris o cronică în trei părţi: „Eternele cumplite vremi”, adică „ceea ce a fost se mai întâmplă şi astăzi, s-a întâmplat ieri”, cum spune Sfânta Scriptură sau proverbele lui Solomon – „ce este a mai fost, ce-a fost va mai fi”.

Vladimir Beşleagă a mai afirmat că în trilogie Miron Costin apare ca un principe al gândirii, al culturii, pe care nu l-a suportat un domnitor. Dar în roman este descrisă societatea în ansamblu, nu doar destinul unui om, dar destinul unui neam. „În carte sunt boieri, ţărani, călugări, preoţi, oameni simpli, întreaga societate. De ce? Pentru că mi s-a părut în perioada ceea că populaţia noastră nu cunoştea istoria naţională deloc. Istoria naţională era ignorată. Şi eu prin intermediul acestei cărţi am vrut să trezesc interesul pentru istoria naţională. Atunci istoria naţională începea de la „marea revoluţie din octombrie”, de la fondarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Scopul meu a fost să fac o popularizare, o reînviere a istoriei naţionale”, a afirmat scriitorul.

Totodată, spune Vladimir Beşleagă, romanul reflectă o analogie perfectă, absolută, cu perioada istorică actuală. „În societate, în clasa conducătoare, erau două partide, era partidul filoturc care ţinea la imperiul turc de atunci şi era partidul filopolon, care visa să scoată ţara de sub mâna agarinenilor, cum se spunea atunci. Şi iată Miron Costin cade victimă pentru convingerile şi pentru pledoariile lui pentru a se rupe de sub imperiul otoman şi a se asocia puterii polone, regatului polon. El a fost filopolon, format acolo, cultură, copilărie etc”, a conchis Vladimir Beşleagă.

La dezbateri au fost invitaţi şi reprezentanţii Partidului Democrat şi Partidului Socialiştilor, care nu au dat curs invitaţiei.

Dezbaterea „Cultura politică a societăţii moldoveneşti: starea actuală şi tendinţe”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfăşurate de către Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.