Vlad Batrâncea: Conflictul de pe Nistru a fost un conflict fratricid, iar Moscova nu a avut rolul determinant în declanşarea acestuia

Vlad Batrâncea: Conflictul de pe Nistru a fost un conflict fratricid, iar Moscova nu a avut rolul determinant în declanşarea acestuia

FOTO socialistii.md

„Conflictul transnistrean a fost cu certitudine unul fratricid şi a fost generat de clasa politică de pe ambele maluri ale Nistrului, care nu a putut oferi o soluţie şi un viitor clar care ar fi atractiv pentru cetăţenii de pe ambele maluri”, a declarat deputatul socialist Vlad Batrîncea, la dezbaterea publică întitulată „Care sunt şansele dezgheţării conflictului îngheţat de la Nistru?”, organizată de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.

Deputatul socialist a precizat că în conflict au fost implicaţi şi „jucători din afara ţării, şi a fost implicare din mai multe părţi şi nu doar din una singură”. „Vina o poartă clasa politică de atunci, iar acum trebuie să vedem cum putem să devenim atractivi pentru malul stâng. Există un format de dialog 5+2 şi nu este nimic rău că în dialog sunt implicate mari puteri, pentru că ele pot fi garant ale unor procese, însă problema există în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol”, a spus Vlad Batrîncea.

„Sunt absolut sigur că, dacă găsim un numitor comun şi găsim o formulă care să fie agreată de cetăţenii noştri de pe ambele maluri ale Nistrului, acest conflict poate fi soluţionat. Nu trebuie să vorbim doar prin prisma condamnărilor, să căutăm vinovaţii, dar şi să venim cu o soluţie foarte concretă”, a spus Vlad Batrîncea.

Deputatul s-a referit la istoria conflictului care, în opinia sa, şi-a avut începutul după destrămarea Uniunii Sovietice, când a apărut o altă clasă politică ce vedea diferit lucrurile. El a respins afirmaţiile, făcute de alţi participanţi la dezbatere, precum că Moscova ar fi avut rolul principal în declanşarea conflictului, pentru că Rusia la fel era afectată de destrămarea Uniunii Sovietice şi avea propria agendă de îndeplinit pe intern. „Ne-am trezit în situaţia când pe ambele maluri ale Nistrului s-a produs o nouă realitate istorică cu diferite agende politice, ceea ce a condus la un conflict etnic, ideologic şi de limbă. După 70 de ani de promovare a unor valori, ne-am trezit cu alte valori pe care le impuneau unii, alţii spuneau altceva, astfel, cu părere de rău, am ajuns la un conflict şi dacă vrem să-l soluţionăm trebuie să înţelegem că suntem un popor, o ţară, să avem o abo rdare obiectivă, să nu admitem doar o singură opinie. Dacă vrem să găsim soluţii, nu aş veni cu abordări categorice, dar unele foarte şi foarte delicate. Trebuie să avem o abordare cât mai obiectivă şi democratică. Să admitem pluralismul de opinie”, a spus deputatul socialist.

Vlad Batrîncea a spus că, şi după 25 de ani de la începutul conflictului, unionismul şi separatismul se alimentează reciproc şi, dacă nu se depăşeşte această etapă, diferendul va rămâne nesoluţionat şi ţara neîntregită. „Am lansat ideea de federalizare în calitate de soluţie pentru conflictul transnistrean, ceea ce este o altă abordare decât instalarea hotarului pe Nistru. Trebuie să ne debarasăm de unele ideologii care nu propun soluţii. Apare un segment periculos de politicieni care propun să separăm Transnistria şi să mergem fără ei, nu este corect, noi suntem un singur popor, trebuie să existe o soluţie pentru toţi. Oponenţii politici pun crucea pe o eventuală soluţionare a conflictului, în timp ce noi am prezentat un concept de federalizare a ţării şi am propus societăţii să creăm un spaţiu economic, social, educaţional comun, în interesul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce am fost divizaţi pe interese politice şi economice acum 25 de ani, iar unii factori politici au avantaje din asta, oamenii trebuie să conştientizeze că divizarea este favorabilă doar anumitor politicieni”, a mai spus Vlad Batrîncea.

Sub aspect juridic, propunerea socialiştilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean se referă la crearea unui modelul federativ de stat, unde reprezentanţi de pe ambele maluri să poată participa la procesul de luare a deciziilor. „Dacă noţiunea de federaţie nu este acceptată de societate, aceasta poate fi înlocuită, dar nu a propus nimeni alte noţiuni mai bune. Federalizarea va oferi populaţiei din stânga Nistrului anumite libertăţi pentru că şi aceştia au fobii legate de faptul că odată cu apropierea de malul drept, vor veni cei din Bucureşti şi îi vor asimila, iar fobiile respective sunt alimentate de cineva interesat. Trebuie să le spunem că viitorul lor în componenţa Moldovei va fi mai bun. Trebuie să venim cu o abordare concretă, dar, cu părere de rău, unionismul alimentează separatismul şi invers şi propaganda foloseşte fobiile în interesele sale”, a conchis deputatul soc ialist Vlad Batrîncea.

La rândul său, Ana Guţu, preşedinta Partidului unionist Dreapta, a spus că unionismul nu trebuie confundat cu extremismul, deoarece năzuinţa de reîntregire cu patria mamă a existat dintotdeauna şi va exista până când Moldova se va uni cu România. Cât priveşte proiectul de federalizare propus de socialişti, Ana Guţu s-a întrebat cum este posibilă aceasta atât timp cât Rusia îşi ţine armata în Moldova? Vlad Batrîncea i-a răspuns că mai întâi trebuie rezolvat conflictul între Chişinău şi Tiraspol, prin atingerea unui numitor comun, iar după reîntregirea ţării, nu va mai fi nevoie de prezenţă militară a niciunui alt stat pe teritoriul Republicii Moldova.

Dezbaterile publice „Care sunt şansele dezgheţării conflictului îngheţat de la Nistru?”,constituie ediţia a 71-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” , desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: