VIDEO Dosarul furtului miliardului. Stoianoglo: La această etapă, nimeni nu conlucrează cu ancheta. Se exercită influenţe asupra procurorilor

Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a oferit noi detalii despre desfăşurarea anchetei în dosarul fraudelor bancare, unde principalul suspect este fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Procurorul susţine că se exercită presiuni enorme asupra Procuraturii şi asupra sistemului judecătoresc pentru ca investigaţiile să nu aibă succes. Potrivit lui, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta.

„Cei implicaţi în fraudă, până în prezent sunt speriaţi. În schimb, sunt în plină acţiune structurile care ripostează imediat oricărui efort al anchetei. Se exercită influenţe asupra celor implicaţi în procesul investigativ. Figuranţilor li se oferă suport şi consultanţă juridică. Este influenţat chiar şi sistemul judecătoresc. Nu am ascuns faptul că ne-am ciocnit cu blocaje chiar şi pe interiorul procuraturii. Procurori implicaţi în muşamalizările anterioare pe dosar, îşi duc ”misiunea” mai departe, iar pentru a-şi justifica acţiunile anterioare - continuă să acţioneze în detrimentul aflării adevărului. Sunt scurse, controlat, în presă, datele urmăririi penale - totul în favoarea şi interesul figuranţilor şi persoanelor cointeresate pe dosar”, a declarat Alexandru Stoianoglo într-o conferinţă de presă joi, 3 septembrie.

Stoianoglo a anunţat despre finalizarea urmăririi penale în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a bănci comerciale „Victoriabank”, despre care s-a vorbit mult, în ultimul timp.

Rechizitoriul procurorilor, care însumează 40 de volume ale cauzei penale, vizează atât instituţia bancară, în calitate de persoană juridică - învinuită de spălare de bani, cât şi fosta preşedintă a Comitetului de Direcţie al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani în interesul unei organizaţii criminale.

Acum trei săptămâni, la demersul Procuraturii Anticorupţie, instanţa de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor respectivei bănci în valoare 1,9 miliarde de lei şi anume: 54 de autoturisme, 24 de imobile şi 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum şi 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.

Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunilor, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului.

Cât despre fosta preşedintă a Comitetului de Direcţie al băncii, aceasta este cercetată în stare de libertate, după ce încă în luna martie curent, magistraţii au respins demersurile procurorilor de arestare preventivă a persoanei învinuite.

Figuranţii pe dosar au fost informaţi despre terminarea urmăririi penale. La această etapă, părţile fac cunoştinţă cu materialele cauzei penale, procurorii urmând, la scurt timp, să-l expedieze în judecată.

„Am urmărit speculaţiile despre ”mişcările împotriva investitorilor străini”, despre cercetarea penală a acţionarilor acestei bănci sau despre ”mâna lui Platon” în toată această investigaţie. Am încercat să detectez miza acestor speculaţii şi mă întreb care este scopul şi gradul de responsabilitate al celor care le lansează? Acţiuni care nu pot genera decât incertitudine, destabilizare şi o prelungită neîncredere în anchetă. Păcat că printre multitudinea de voci, nimeni nu a abordat un alt aspect, cel mai important, şi anume - faptul că statul Republica Moldova şi cetăţenii săi au fost fraudaţi cu un miliard de dolari, iar Procuratura trebuie să-şi justifice menirea. Rolul procurorilor este de a investiga obiectiv cazul, a-i deferi justiţiei pe toţi cei implicaţi în schema criminală, pentru ca statul şi cetăţenii păgubiţi - să fie repuşi în drepturi prin recuperarea de la cei vinovaţi a banilor sustraşi”, a spus procurorul.

Procurorul a menţionat că anume din cauza fostei conduceri a BNM a fost posibilă realizarea ”furtului miliardului”. 

„Majoritatea din ei au fost puşi sub învinuire şi, în viitorul apropiat, ne vom aprecia asupra rezultatelor urmăririi penale în privinţa lor. Acum, vom reieşi din realitatea pe care o avem şi din faptul că Republica Moldova este statul, al cărui interese suntem obligaţi să le apărăm. În caz contrar, riscăm să ne transformăm în ”republică bananieră” în care va dicta doar ”legea junglei””, a afirmat Stoiangolo.

Procurorul general a făcut o incursiune în istorie şi a oferit detalii cum a fost realizat furtul miliardului.

13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 milioane de lei, să fie recuperate instituţiilor financiare.

17 noiembrie 2014 - Ministerul Finanţelor acordă o garanţie de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acţionară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgenţă, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei.

În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM.

Toate acţiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislaţiei, în lipsa unor raţionamente financiare şi nu fără implicarea Băncii Naţionale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase.

Deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Naţională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM.

De notat că noii acţionari ai băncii erau în perfectă cunoştinţă de cauză despre acest fapt, dar au procurat pachetul de acţiuni, beneficiar al căruia era cetăţeanul Plahotniuc.

Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupţie, care, însă, nu au întreprins nimic.

„Cum credeţi, care ar fi explicaţia? E simplu: beneficiarul tuturor tranzacţiilor era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, care trebuia protejat şi exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv şi în special - penală. Prin urmare, spaţiul public era ”injectat”, regulat, cu ”doze de minciuni”, oferind aparenţe ale anchetării cazului, pe când în realitate, ”firul roşu” al responsabililor de investigarea fraudei bancare era mimarea sau, în cel mai bun caz, deturnarea investigaţiilor pe o pistă greşită. Misiune îndeplinită cu brio. Timp de şase ani! Chiar şi acum, observăm tentativele unora de a deturna atenţia publicului de fiecare data când ieşim cu detalii importante din dosarul ”fraudei bancare”. Încercări de a umple spaţiul informational cu subiecte care ar deplasa accentele, astfel încât să minimizeze impactul noutăţilor care atentează la imaginea adevăraţilor beneficiari ai furtului miliardului. Repet, Procuratura nu crede în coincidenţe”, a mai spus Stoianoglo.

Amintim că Vlad Plahotniuc se află în SUA, acolo unde a solicitat azil politic. Fostul lider democrat a fost anunţat în căutare internaţională de autorităţile moldoveneşti pe 29 august 2019. Interpol însă nu s-a grăbit să dea curs solicitării Chişinăului şi a anunţat că cererea de dare în căutare pe cazul lui Plahotniuc este în examinare.

Judecătorii au emis admis demsersul procurorilor şi au emis un mandat de arestare pe numele lui Vlad Plahotniuc. Acesta ar urma să petreacă 30 de zile după gratii, odată ce este reţinut.

Vlad Plahotniuc este învinuit într-un dosar penal de spălare de bani în proporţii deosebit de bani. Mai exact, Plahotniuc ar fi spălat 18 milioane de dolari şi 3.500.000 de euro, bani proveniţi din furtul bancar de la BEM, Unibank şi Banca Socială.

Vlad Plahotniuc a părăsit Republica Moldova imediat ce democraţii au plecat de la guvernare. Politicianul a dat de înţeles că viaţa sa ar fi în pericol dacă s-ar afla la Chişinău. El a spus că are nevoie de o pauză, inclusiv pentru a-şi proteja familia, şi că va reveni în ţară odată ce va fi în siguranţă. 

Amintim că, la demersul Procuraturii Anticorupţie, instanţa de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor în valoare 1,9 miliarde de lei ce aparţin băncii comerciale „Victoriabank”, figurantă în dosarul vizând frauda bancară.

„Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunilor de spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat şi abuz de serviciu, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului”, se spune într-un comunicat de presă al procuraturii.

Mai exact, este vorba despre 54 de autoturisme, 24 de imobile şi 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum şi 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.

Procurorii dau asigurări că sechestrele aplicate pe cele 114 valori mobiliare de stat şi valorile nominale ale acestora sub forma creanţelor ajunse la scadenţă nu vor influenţa dobânda care urmează a fi calculată în folosul băncii.

Potrivit încheierii, a fost emis mandat judecătoresc, care se execută imediat, iar responsabilitatea executării este pusă în sarcina procurorilor şi Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a Centrului Naţional Anticorupţie.

Procuratura ia în considerare necesitatea asigurării echilibrului între drepturile persoanelor şi scopul procesului penal, care nu este unul represiv, ci constă în stabilirea adevărului.

„Din aceste considerente, instituţia rămâne deschisă pentru colaborare cu toate părţile implicate, în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor fraudei bancare, astfel încât nici o persoana nevinovată sa nu fie trasa la răspundere penala, iar vinovaţii  - să suporte consecinţele responsabilităţii penale în corespundere cu faptele comise. Investigaţiile procurorilor poartă un caracter strict legal, eforturile oamenilor legii fiind orientate spre documentarea, în limitele legislaţiei procesual-penale, identificarea şi tragerea la răspundere penală a tuturor celor implicaţi în devalizarea sistemului naţional bancar, şi nu în ultimul rând - recuperarea prejudiciului cauzat statului şi cetăţenilor”, mai menţionează Procuratura.