INTERVIU Vasile Năstase: La anticipate avem nevoie de o dreaptă unită care să câştige alegerile

Vasile Năstase, unul din liderii Platformei Demnitate şi Adevăr susţine că structura civică nu are nici o legătură cu oamenii de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, nu vor decât să fie organizate alegeri anticipate şi să fie păstrată apropierea Chişinăului de Uniunea Europeană. Însă consideră că Republica Moldova trebuie eliberată de corupţie.

Care este scopul protestelor Platformei Demnitate şi Adevăr?

Deznodământul poate avea două soluţii. Ori o soluţie violentă, împotriva căreia noi suntem, fie o soluţie prin care aceşti indivizi să accepte aceste alegeri anticipate. Acum au luat una peste glugă de la Bucureşti, fiindcă li s-a spus foarte clar că România o să ajute cetăţenii Republicii Moldova atunci când o să fie făcute unele reforme. Foarte bine. Acesta trebuie să fie comportamentul României, Uniunii Europene şi al Ambasadei SUA. Nu este corect ca ambasadorul SUA să spună la o emisiune că Plahotniuc este un politician de succes. Nu e normal. Probabil că el a vrut să spună că este un bandit de succes. Numai un bandit poate să cumpere politicieni, să distrugă un partid, şi al doilea, şi al treilea. Asta este corupţie clară. Sunt cumpăraţi oameni la duzină. Individul acesta are sechestrat 70 de milioane de euro în Olanda, de către justiţia din Amsterdam. Când a fost pus acest sechestru, Lupu a apărut la televizor şi a spus că aceasta este o tradiţie a justiţiei olandeze ca să pună acest sechestru pentru două săptămâni. A trecut un an şi ceva şi sechestrul a rămas. Există decizia înaltei curţi de la Londra prin care Plahotniuc este nominalizat beneficiar final al atacurilor raider. Banii care au fost furaţi din băncile din Republica Moldova s-au dus în conturile lui, aceasta a demonstrat justiţia din Marea Britanie. Nu de la justiţia din Teleneşti, nu de la Poalelungi. Apropo de Poalelungi, el este unicul candidat la funcţia de preşedinte al CSJ. Nu mai există nimeni în justiţia asta altcineva. Se face iarăşi un concurs mimat fără contracandidat. Patru ani de zile i-am spus lui Plahotniuc că are şapte radiodifuzori şi sunt într-un proces cu el din anul 2012 care acum este la Curtea de Apel legat de monopolul lui în audiovizual. Abia acum câteva luni a recunoscut că sunt ale lui. De unde are bani pentru a le întreţine, de unde are bani pentru avion, de unde are bani pentru vila de pe malul lacului Geneva? Nu mai vorbesc de dosarul penal din România. El a fost condamnat în România, în sensul că i-a fost demonstrată vina şi i s-a spus foarte clar că a încălcat legea penală în România pentru care trebuia să stea trei ani la puşcărie, dar pentru că în Republica Moldova această infracţiune nu se pedepseşte, iar tu trăieşti acolo, nu a fost închis. Preşedintele Timofti putea să invoce doar acest aspect penal.

Noi am protestat până acum pe buget zero. La protestul din aprilie noi, membrii Platformei, strângeam fiecare câte 200-300 de lei pentru a cumpăra materiale şi a construi scena. Noi am spus foarte clar că nu acceptăm niciun fel de oligarh să plătească, nu vrem să fim îndatoraţi nimănui după ce va avea loc deznodământul.

FOTO Alexandru Tarlev

Schimbarea sistemului corupt

Scopul final al protestelor este schimbarea sistemului profund corupt din Republica Moldova, scoaterea statului din captivitate, readucerea Republicii Moldova pe orbita democraţiei şi a statului de drept şi de a oferi cetăţenilor noştri posibilitatea de a dezbate idei politice. La ora actuală nu ai unde să dezbaţi o idee, deoarece televiziunea publică este a cincea televiziunea a lui Plahotniuc, el controlează 80% din mass-media, 70% din publicitate prin Casa Media, el controlează operatorul de măsurare a audienţei. Noi avem la ora actuală un sistem al corupţiei de sus până jos. În Republica Moldova toţi dau mită unul altuia-medicul la procuror, procurorul la judecător, judecătorul la pedagog şi tot aşa. A devenit o chestie de corupţie morală. Unii oameni consideră că este mai uşor să dai cuiva mită ca să rezolvi o problemă pentru că tot atâta l-ar costa dacă ar da banii aceştia la stat numai că ar trebui să umble pe drumuri. Acest lucru trebuie schimbat. Şi aceasta este posibil numai prin exemple de pedepsire a marilor corupţi. Sistemul corupt nu este construit în ultimii şase ani, ci din 1994 încoace. El trebuie demolat, dar e foarte complicat. Depinde mult de cei care vor veni la putere, pentru că dacă vor prelua aceste scheme de corupţie, la un moment probabil că Republica o să fie închisă, cineva o să stingă lumina.

Legăturile cu Ţopa

Există afirmaţia că Platforma DA este susţinută de verişorii Ţopa. Care este legătura?

Nu există verişorii Ţopa. Nici fraţii Ţopa. Există un domn numit Viorel Ţopa, care este fiul fostului deputat în primul Parlament Tudor Ţopa, care a fost dat afară de comunişti pentru că a publicat împreună cu Grigorie Vieru în Albinuţa. Deci Viorel Ţopa este feciorul lui şi este un foarte bun economist. A lucrat la Banca de Economii în 2000 şi a fost dat afară de comunişti, care i-au făcut un dosar penal în 2001. I s-a dat un NUP (neînceperea urmăririi penale), după care peste 10 ani acel NUP a fost ridicat de Plahotniuc în mod ilegal şi el a fost condamnat pentru o infracţiune pentru care nu a existat. Până a veni el, Banca de Economii nu avea niciun milion de dolari în cont, iar când a plecat el avea vreo 200 de milioane. După care Viorel Ţopa nu a mai activat în sistemul de stat nicio zi. În cadrul acestui proces Andrei Năstase a fost avocat, care a spus că există ordonanţă de neînceperea urmăririi penale, care scuteşte orice persoană de a fi urmărită a doua oară. Este ca şi cum cineva a participat la o judecată, are o decizie irevocabilă, şi peste zece ani vine cineva şi zice că mai facem o judecată. Nu este posibil. Un om nu poate fi judecat de două ori şi nu poate fi urmărit penal de două ori. În cazul lui Viorel Ţopa acest principiu internaţional nu a fost valabil. Iar când Andrei a spus că există această ordonanţă, iar Procuratura, unde procuror era Zubco, a spus că aceasta s-a pierdut şi nu există, iar copia nu intersa pe nimeni. Atunci Andrei a găsit procurorii care au emis acea ordonanţă, i-a adus la proces, dar nu i-au acceptat ca martori la proces. Între timp se întâmplă incidentul de la Pădurea Domnească, pleacă Zubco, vine altcineva şi se găseşte ordonanţa. Procesul era la Curtea Supremă de Justiţie. Andrei se duce acolo şi le spune că s-a găsit hârtia care demonstrează că omul acesta este nevinovat, dai ei i-au spus că nu îi interesează. Deci ordinul a fost să fie condamnat. Cu Viorel Ţopa m-am întâlnit în viaţa mea de două-trei ori.

Platforma Demnitate şi Adevăr are trei piloni ai manifestului nostru- integrarea europeană, iniţierea unui dialog social cu toate segmentele sociale şi un puternic mesaj anticorupţie.

FOTO Alexandru Tarlev

Trecutul lui Victor Ţopa

Victor Ţopa este pilot de vânătoare. El a lucrat la aviaţie, la Aeroportul Chişinău. În 2001 când au venit comuniştii i-au făcut dosar penal şi nu a mai lucrat nicio zi la stat. El este om de afaceri. În 2010 el şi-a întemeiat acest post de televiziune Jurnal TV împreună cu Val Butnaru şi cu alţii. Au creat deci acest trust cu investiţie germană. La un moment dat, atunci când a venit Voronin şi i-a făcut dosar care a fost ulterior închis, s-a vehiculat în presă că Andrei i-ar fi deschis dosar penal lui Ţopa şi aşa ei ar fi făcut cunoştinţă. Nu este adevărat pentru că Andrei a plecat din procuratură în 2000, iar dosarul lui Ţopa a fost deschis în anul 2001, când au venit la putere comuniştii. În afară de acest dosar penal, comunistul Voronin a naţionalizat o investiţie germană de câteva milioane de dolari, pentru care Andrei a fost avocatul lui Ţopa şi a partenerului său german. Aceştia au mers până la CEDO şi Andrei a fost avocat în cazul acesta şi a câştigat cea mai mare sumă pe care a plătit-o vreodată Republica Moldova - vreo şapte milioane de dolari. Astfel, Republica Moldova a fost obligată să întoarcă investitorului german această sumă. Tot în acel dosar a fost şi Vitalie Nagacevschi, care încă nu era avocatul de curte a lui Plahotniuc. Victor Ţopa a fost condamnat de Plahotniuc pentru că în 2010 a apărut la o conferinţă de presă împreună cu 8-10 agenţi economici care au spus că noi suntem jertfele lui Plahotniuc care în perioada lui Voronin ne-au furat businesssurile. Pentru că Andrei a fost avocat în aceste dosare eu le-am studiat şi cunosc că în cazul lui Victor Ţopa acesta a fost acuzat de şantaj că chipurile el a fost la Moscova şi a obţinut prin şantaj acţiunile unei doamne. Însă în instanţa de judceată aceasta a spus că nu are nicio pretenţie la Victor Ţopa, care i-a plătit un preţ dublu pentru acţiunile sale. În cadrul acestui dosar Andrei a fost la Moscova de vreo trei ori ca avocat, însă procurorul nu a fost niciodată. Această femeie avea dosar penal în Republica Moldova, pe care i l-a deschis Plahotniuc şi prin care Plahotniuc făcea presiuni asupra ei. Victor i-a plătit de două ori mai mult costul unei acţiuni. Pentru aşa ceva Plahotniuc l-a condamnat. Această condamnare este una nemaiîntâlnită în istoria jurisprudenţei mondiale deoarece în momentul în care judecătorul de la Judecătoria Buiucani a precizat sentinţa, dosarul era la Curtea de Apel. Este o hârtie scrisă de Ulianovschi, judecător la Curtea de Apel pe care scrie în ce dată dosarul se afla acolo. Andrei era avocat, dar nu a fost chemat la procesul de la Judecătoria Buiucani. Deci fără dosar pe masă, fără un proces se scoate o sentinţă. Acum toate aceste dosare se află la CEDO. Ei nu mai au nimic cu Republica Moldova, nici unul, nici altul. Toată legătura pe care o are Victor Ţopa cu Republica Moldova este că la ora actuală el este finanţatorul postului de televiziune Jurnal TV. Ei au făcut şi o declaraţie prin care spun că nu au nimic cu Platforma Demnitate şi Adevăr, nu finanţează, nu îi interesează să revină în Republica Moldova, nu se vor mai afla niciodată în politică. Dacă ar fi finanţat măcar cu un leu, SIS-ul şi alţii ar fi arătat că măcar cineva o dată de la Platformă a primit un leu. S-ar fi văzut că Platforma plăteşte oamenii la protest, plăteşte microbuzele. Noi niciodată nu am făcut aşa ceva. La noi sunt cheltuieli minime, pentru aparatajul din piaţă, pentru scenă şi alte lucruri.

Implementarea Acordului de Asociere cu UE

Cum vedeţi viitorul Republicii Moldova în relaţia cu UE faţă de Federaţia Rusă?

Aşa cum am spus, noi suntem proeuropeni. După ce se va schimba această putere noi considerăm că trebuie să existe în alegerile următoare anticipate o dreaptă unită care să câştige puterea şi să înceapă cu adevărat implementarea Acordului de Asociere, reformele structurale de scoatere a statului, a instituţiilor de drept şi a celor de regmelentare din captivitate. Ele trebuie să fie absolut independente. Să avem un DNA exact ca în Romţnia. Noi suntem pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Ne va fi foarte complicat, pentru că aceşti bandiţi care conduc la ora actuală au pângărit această noţiune de integrare europeană. Ea nu s-a produs. Acei care vor veni la putere după aceasta se vor ocupa de întoarcerea miliardului. Eu nu voi fi nici pe o listă, nu voi candida, nu mă regăsesc nici într-o candidatură guvernamentală. Eu vreau să rămân în Platforma civică Demnitate şi Adevăr aşa cum am fost de la început. Însă cei care vor veni la putere, şi sper să vină partide de dreapta, vor trebui să aibă nişte relaţii absolut normale şi cu Ucraina şi cu Federaţia Rusă sub aspecte economice. În rest, noi vom avea relaţii prioritare de integrare cu UE şi România va fi partenerul nostru de nădejde.

FOTO Alexandru Tarlev

80% în Platformă sunt unionişti

La noi în Platformă 80% sunt unionişti, dar nu falşi unionişti. Unirea este un proces de dezbatere, de analiză, trebuie să fie reciproc, trebuie să existe un plan de ţară în primul rând de la Bucureşti pentru că nu Basarabia a pierdut România, ci România a pierdut Basarabia. Şi Băsescu şi Iohannis susţin integrarea Republicii Moldova în UE. Avem mulţi oameni în Federaţia Rusă, trebuie să avem cu ea relaţii civilizate. Bandiţii aceştia au promis ruşilor foarte multe lucruri, nu s-au ţinut de cuvât şi apoi au început tensiuni. Trebuie să discutăm cu Federaţia Rusă să-şi retragă baza militară din Transnistria, trebuie să încercăm să unificăm acest teritoriu separat de 24 de ani.

De un an de zile protestăm. Dacă acest lucru se întâmpla în altă ţară, orice guvernare pleca. Victor Ponta, un politician pe care eu nu-l respect, a spus foarte frumos : „Nu mă pot lupta cu propriul popor”. Şi a plecat. Oare ce ar mai trebui să facă populaţia noastră, care este atât de reprezentativă la nivel de proteste şi la nivel de sondaje de opinie, ca să determine o grupare criminală care a uzurpat puterea să plece?

FOTO Alexandru Tarlev

Istoria protestelor din Chişinău spusă de Vasile Năstase

Pe data de 25 ianuarie s-a împlinit un an de când noi protestăm în Chişinău. Protestele au fost începute de un grup de tineri – Dinu Plângău, Liviu Vovc, Inga Grigoriu. Am participat şi eu la primul protest, au participat şi alţii, au fost în jur de 200 de persoane care au venit acolo şi care au zis să încercăm să schimbăm ceva în ţară pentru că ni s-a făcut ruşine pentru ceea ce ni se întâmplă. Ni s-a furat un miliard, noi am aflat după alegeri. Şi în permanenţă timp de şase ani guvernarea în care foarte multă lume şi-a investit nişte speranţe spunea că sunt proeuropeni.

Ei sunt o gaşcă de bandiţi

La începutul anului 2015 erau cinci-şase ani de guvernare aşa-zisă europeană. Ea nu este europeană. Ei sunt o gaşcă de bandiţi care au pus mâna pe instituţiile statului şi pradă ziua în amiaza mare, mai ales noaptea, Republica Moldova. Ni s-a făcut ruşine când fostul ambasador al Germaniei a apărut la o emisiune televizată şi a spus că dacă Banca Populară a Germaniei ar fi fost furată, nemţii ar fi ieşit în stradă. Atunci nu se furase miliardul. Atunci abia se aflase că din Banca de Economii se furase nişte milioane. Bandiţii au făcut în aşa fel încât pachetul majoritar de acţiuni de la Banca de Economii a fost cedat unor persoane private în spatele cărora stătea avocatul Victor Berlinschi, apropiat de cercurile politice banditeşti, cel care stă şi în spatele Norma.

În 1989 a avut loc prima Mare Adunare Naţională pe care am organizat-o tot noi de la Frontul Popular. Atunci s-au adunat 700.000. Cea mai mică cifră despre acre s-a vorbit atunci este de 500.000 de oameni. Eu vreau să întreb ce s-a întâmplat între timp cu această Piaţă? A fost micşorată? Este acelaşi perimetru. Cum atunci au încăput 500.000 de oameni, iar acum, când Piaţa a fost arhiplină, inclusiv în spatele Arcului de Triumf şi punem la îndoială că au fost 100.000. Dar pe mine nici nu mă mai interesează cifra aceasta.

FOTO Alexandru Tarlev

Apariţia PDA

După acest protest a apărut Platforma Civică Demnitate şi Adevăr pe data de 24 februarie 2015, când noi am zis să ne adunăm nişte oameni din societatea civilă-Cornelia Cozonac, Valentin Dolganiuc, Vasile Zgardan, Oazu Nantoi, Andrei Năstase, Mihai Manole- şi am spus să facem o radiografie a societăţii noastre şi să încercăm să venim cu nişte expertize sociale, politice, economice. Între timp am zis să încercăm să trezim populaţia la viaţă şi să facem pe data de 5 aprilie o acţiune de protest şi un marş al tăcerii în comemorarea zilei de 7 aprilie 2009, care a fost o lovitură de stat, fiindcă puterea politică de la Voronin a trecut la Plahotniuc. La mitingul din 5 aprilie au participat aproximativ 7.000 de oameni. Apoi a urmat protestul din 3 mai la care a participat şi primarul Dorin Chirtoacă şi a spus că el susţine Platforma şi revendicările acesteia. În PMAN au fost atunci în jur de 55.000-60.000 de oameni. Peste o lună, la 7 iunie noi am venit în Piaţă şi am găsit-o ocupată de PL, care de pe o scenă a început a striga că suntem vai de capul nostru. Cu două zile înainte Mihai Ghimpu a fost surprins întâlnindu-se noaptea, la orele 23, vizavi de sediul PL, cu Plahotniuc. Eram acasă pe data de 4-5 iunie, a fost sunată nevastă-mea şi i s-a spus la ce oră şi unde este fixată această întâlnire. Întâmplarea a făcut că pe acolo a trecut un ziarist care a filmat asta, numai că era noapte şi nu se vede. Nataliei Morari i-a confirmat cineva din interior că într-adevăr a fost această întâlnire. Deci sunt două surse distincte. Am ştiut eu ( o spun în premieră) şi Natalia Morari care are pe cineva chiar din PL care era acolo. Nu există niciun dubiu că această întâlnire a avut loc atunci. Şi ei au pus la cale contracararea acţiunii noastre din 7 iunie pentru că s-a ştiut că o să vină foarte multă lume. Noi am mers acolo, ne-am plasat o altă scenă. Atunci la 7 iunie am observat că era multă lume în Piaţă şi multă lume în scuar, nu înţelegeam care lume a venit pentru Platformă, care pentru PL şi atunci am propus să organizăm un marş până la CNA. În Piaţă au rămas în jur de 200 de persoane de la Primărie, şefi de secţie cu soţiile şi familiile lor. Colegii noştri au calculat că au fost în jur de 55.000-60.000 de oameni la noi la Platformă. Când ne-am întors de la CNA, de ruşine şi de umilinţă, nu am mai găsit pe nimeni în Piaţă, aceştia plecaseră de acolo. Ei au vrut să contracareze o acţiune a societăţii civile. Oare nu putea să se întâlnească cu aceşti alegători în alt loc? Ce s-a schimbat de pe data de 3 mai până la 7 aprilie? A intervenit Plahotniuc. Fie i-a arătat lui Ghimpu dosărele, fie i s-a spus că o să-i ia business-ul.

Filat ne-a luat în derâdere

Ulterior, am spus că în timpul verii nu vom organiza acţiuni de protest. Şi am organizat următorul protest pe şase septembrie, cu speranţa că va veni mai multă lume. Şi într-adevăr aşa a fost. Aţi văzut că au fost oameni câtă frunză şi iarbă la Marea Adunare Naţională. Apoi a fost mitingul din 4 octombrie când am zgâlţâit un pic oligarhia criminală până la linia roşie. Noi am depus eforturi uriaşe pentru a opri oamenii să nu pătrundă în clădirea oligarhului. Eu am fost unul din ultimii care am ajuns acolo, nu m-am gândit niciodată că se va întâmpla ceva, simplu am venit să-i spunem oligarhului cât îl urâm. Dar oamenii când au ajuns acolo deja au vrut altceva. Au zgâlţâit gardurile, dar nu e normal să intri într-o clădire privată, chiar dacă este a unui individ de felul acesta.

A urmat pe data de 14 octombrie Forumul civic la care au participat reprezenţanţii noştri care au părăsit acel forum, pentru că a fost o bătaie de joc, inclusiv din partea lui Filat, care ne-a luat în derâdere. Noi ne-am etapizat revendicările. Nimeni nu le-a luat în serios, iar a doua zi a fost arestat Filat după ce i s-a promis prin beciurile de la Cricova că va pleca Gurin. A fost arestat Filat, s-a uitat de toate revendicările noastre care i-au fost prezentate şi lui Candu, şi lui Timofti şi fostului premier Streleţ. Când am văzut că ei îşi bat joc de noi, am venit cu un apel pe data de 27 octombrie către ministrul de Interne, Oleg Balan, şi către premierul Streleţ. Le-am spus că la ora actuală este în Republica Moldova o organizaţie criminală în frunte cu Plahotniuc şi le-am propus să aresteze această brigadă. 

FOTO Alexandru Tarlev

Republica Moldova, stat captiv

Între timp au venit declaraţiile secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, care au apărut în New York Times, unde el a spus că Republica Moldova este un stat captiv. Aceasta este o premieră în istoria statelor lumii. Niciodată un oficial european nu a declarat că un stat este captiv. Dar captiv înseamnă că puterea este uzurpată. Dar cine a uzurpat-o? Platforma civică sau Plahotniuc şi banda sa? Aceştia trebuie să facă puşcărie pentru articolul doi din Constituţie care spune că cea mai mare crimă împotriva propriului popor este uzurparea puteriii în stat. Chiar şi Diacov a acceptat că Republica Moldova este un stat captiv. Ministrul de Interne şi Streleţ nu au reacţionat, iar pe data de 29 octombrie Streleţ a fost demis. Lupu a spus că situaţia va fi rezolvată într-o săptămână, însă această criză s-a întins până acum. S-a întâmplat aşa că pe data de 20 ianuarie am organizat Forumul civic la care au participat cei mai de vază reprezentanţi ai societăţii civile. De la Transparency International a venit Lilia Carasciuc, Lilia Snegureac, care este secretară la vreo 50 de ONG-uri, Igor Boţan, alte ONG-uri de stânga. Toată lumea a spus să ne unim eforturile protestatare.

Incidentele de la Parlament

În timp ce eram la Forumul respectiv am fost telefonaţi şi ni s-a spus că în câteva ore va avea loc învestirea Guvernului Filip. Atunci am făcut un apel către populaţie să vină să protestăm. Mai ales că ni s-a spus că aceasta va avea loc în câteva zile. Eu am rămas profund mirat cum în două ore s-a adunat atâta lume. Piaţa noastră era aproape plină. Ne-am dus în faţa Parlamentului unde erau reprezentanţii opoziţiei. Însă toţi eram fără drapele, fără semne de partid. Ajunşi acolo am cerut o întâlnire cu reprezentanţii Parlamentului. Lui Andrei Năstase i s-a spus că deputaţii urmează să facă o pauză şi vor discuta cu Andrei şi alţi reprezentanţi. Între timp acolo au votat guvernul fără a face pauză. Iar oamenii s-au înfuriat şi au înconjurat Parlamentul. Oamenii fiind înfuriaţi, au început să vorbească care să intre în Parlament, care să iasă. În momentul în care a fost lovit colegul nostru Chiril Moţpan, care a lucrat 30 de ani în poliţie, eu eram la Jurnal TV într-o ediţie specială. Când am văzut ce s-a întâmplat am aruncat microfonul şi am plecat la Parlament, fiindcă am văzut un om însângerat. Ştiţi ce s-a întâmplat de fapt acolo? Poliţia a cedat, însă Plahotniuc şi-a îmbrăcat în haine de poliţişti în jur de 500 de oameni care lucrează în structurile lui de pază, şi aceia au lovit când au văzut că poliţia cedează. Aceste lucruri trebuie analizate, iar fiecare persoană de acolo - identificată, fiindcă sunt imagini. În imaginile care au apărut poliţia lovea cu bastoanele oamenii în cap. Acest lucru este interzis. Aceştia erau oamenii lui Plahotniuc. Între timp Moldtelecom a sistat Jurnal TV şi alte posturi la care în seara respectivă au avut loc emisuni în care vorbeau lideri ai acestor proteste.

Alăturarea de Dodon şi Usatîi

A doua zi am organizat acel marş de protest, primul lucru comun făcut cu opoziţia parlamentară. Am mers la Parlament, după care am făcut un marş până la Moldtelecom, unde am cerut Jurnalul înapoi. Eu am făcut parte din delegaţia care a mers la discuţii cu directorul Moldtelecomului. Ei ne-au spus povestea lor cum că s-a defectat matricea, că a fost un atac cibernetic şi ei vor rezolva problema în două săptămâni. Eu i-am explicat directorului că dacă eu le voi spune asta protestatarilor, următoarea destinaţie a noastră va fi GBC-ul, ne vom duce acolo la şeful dumitale Plahotniuc şi îl vom întreba de ce a sistat Jurnalul. El a promis că pe parcursul acestei zile vor rezolva problema, însă eu i-am spus că le voi spune protestatarilor că mâine va fi rezolvată problema. Apoi am plecat la Curtea Constituţională, după care am mers la Reşedinţa de Stat. La Curtea Constituţională cineva mi-a spus că cei de la Moldtelecom ne mint şi că există informaţii din interior că s-a sistat Jurnalul şi celelalte posturi pentru că au primit indicaţii de la Plahotniuc. L-am sunat atunci pe director şi i-am spus că noi am găsit o echipă de specialişti care pot rezolva problema tehnică în cinci minute. Directorul mi-a cerut încă jumătate de oră, după care a apărut Jurnal TV pe reţea.