Valeriu Troenco, ministrul apărării al Republicii Moldova: „Suntem şi azi influenţaţi şi controlaţi de serviciile speciale ruseşti“

Generalul Valeriu Troenco, ministrul apărării de la Chişinău:"Armata de ocupaţie rusă, din Transnistria, ne ameninţă şi azi. Trebuie să ştim a ne apăra. Să nu fim oaspeţi la noi acasă."

La Chişinău s-a derulat o inedită conferinţă de comunicări ştiinţifice, în sala Centrului de Cultură şi Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Tema pusă în discuţie a fost "Istoria militară şi intelligence", perioada vizată fiind aceea a metamorfozelor petrecute în anul 1944, în sud-estul Europei. Istoria ca istoria, dar lupa pusă pe...intelligence a fost o opţiune inteligentă, având în vedere... viscolul răsăritean.

Evenimentul menţionat a fost organizat sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Asociaţiei istoricilor din Republica Moldova, Asociaţiei Culturale Bucureşti-Chişinău şi a Asociaţiilor de Combatanţi din Chişinău, Orhei, Căuşeni.

Cum iniţiativa şi demersurile aferente pregătirii unei asemenea reuniuni au aparţinut colonelului, acum în rezervă, dr. ing. Anatol Munteanu, de facto un general al combatanţilor de pe Nistru, am optat pentru inserarea rândurilor pe care mi le-a trimis, spre onestă reflectare a unui moment colectiv de reflecţie, la istoria de ieri, la prezentul dinamic de azi.

La momentul apariţiei acestor rânduri, Vladimir Voronin, eternul lider al comuniştilor, se şi vede câştigător al alegerilor parlamentare, care urmează a se derula duminică, 30 noiembrie, în Republica Moldova.

Dar numai cei care vor merge la urne vor valida sau nu partidul nostalgicilor după perioada în care la Chişinău oficialii începeau dimineaţa ascultând... postul de radio care emitea de la Moscova.

Ca şi la alegerile prezidenţiale din România şi la alegerile parlamentare din Republica Moldova diferenţa specifică  va fi făcută de tinerii alegători.

Asta în contextul în care, din cei 3.900.000 de locuitori ai statului dintre Prut şi Nistru, 500.000 lucrează în Rusia, 400.000 trăiesc sub ocupaţie militară imperială rusă, în Transnistria, .1.000.000 trăiesc în Occident, deci doar 2.000.000 mai trăiesc pe teritoriul administrat de guvernul de la Chişinău.

Specialiştii în lovituri de stat, de la Moscova, au comis deja două erori.

Confundă Chişinăul anului 2014 cu Bucureştiul anului 1989.

Şi ignoră tăcerea Unchiului Sam.

Pentru cine vor bate clopotele, la bisericile închinate patriarhiei estice, după încheierea numărării voturilor, vom vedea peste patru zile.

Şi s-a putea să nu fie pentru cine se pregăteşte să revină în fruntea bucatelor moldoveneşti.

Iată şi rândurile românului Anatol Munteanu, autor al cărţilor «Conflictul Nistrean», «Războiul de la Nistru», «Sacrificiu şi trădare», «Epopeea libertăţii»:

" Într-o sală plină până la refuz, la lucrările conferinţei au participat cunoscuţi istorici români: generalul  de brigadă (r), prof. univ., dr. Cristian Troncotă, Bucureşti; prof. univ. dr. Corvin Lupu, Sibiu; dr. Constantin Moşincat, preşedintele executiv al Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de CLIO, Oradea; colonelul Andrei Covrig - Asociaţia „Drepturile Omului”; generalul-maior Anton Gămurari - Asociaţia Combatanţilor din Republica Moldova; scriitorul Nicolae Dabija - preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova; deputatul şi scriitorul Ion Hadârcă; academicianul Demir Dragnev; generalul Valeriu Troenco - ministrul Apărării al Republicii Moldova; generalul Victor Catană - ex-ministru de interne al Republicii Moldova.

Invitaţi, dar neputând onora manifestarea din motive bine întemeiate, marii absenţi ai manifestării au fost comandorul (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru şi Ion Măldărescu, ambii autori ai unor comunicări interesante.

O importantă contribuţie la reuşita manifestării a constituit-o participarea studenţilor de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” şi Facultatea de Istorie, a instituţiilor superioare din Chişinău.

Scriitorul Nicolae Dabija a menţionat că astfel de întâlniri, ale oamenilor de ştiinţă din România şi Republica Moldova au o semnificaţie majoră în formarea podurilor de legătură, de unire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului:

„Am organizat poduri de flori, poduri de carte, poduri de reviste. Astăzi s-a inaugurat un pod al ştiinţei, al conferinţelor. În 1929-1933, Pan Halippa a construit şapte poduri peste Prut, care legau Basarabia de România. Însă, în 1940, Stalin şi conducerea U.R.S.S. le-au distrus. A venit timpul să restabilim toate podurile şi legăturile Basarabiei cu România, în etapa contemporană”.

Un viu interes au trezit celor prezenţi comunicările prezentate de către participanţii din România şi Republica Moldova: „70 de ani de la anexarea Basarabiei la U.R.S.S., martie-august 1944” (prof.univ.dr.Anton Moraru), „Lovitura de stat din 23 august 1944 şi ocuparea României de Armata Roşie” (prof. univ., dr. Cristian Troncotă); „Aspecte ale relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică şi urmările lor asupra Basarabiei” (prof. univ., dr.Corvin Lupu); „Nord-Vestul României - consecinţele dictatului de la Viena. Atrocităţile armatei hortiste din Ardealul ocupat, în perioada 1940-1944” (prof. univ., dr. Constantin Moşincat); „Serviciul Special de Informaţii al României în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial” (prof. univ. dr. Cristian Troncotă); „Aspecte privitoare la deosebirile între regimul de ocupaţie sovietic în Basarabia şi regimul ocupaţiei sovietice a României, după Al Doilea Război Mondial (prof. univ., dr. Corvin Lupu).

S-a discutat şi problema Transnistriei şi a războiului, a evenimentelor din anii 1991-1992.

S-a menţionat că Rusia a organizat războiul împotriva Republicii Moldova, a ocupat raioanele de est şi a format două baze militare.

La aceste probleme s-au referit: Alexandru Moraru, Andrei Covrig, Anton Gămurari, Gheorghe Negru, Andrei Calcea, Andrei Eremei, Ion Hadârcă.

Generalul Valeriu Troenco a menţionat că temele prezentate sunt actuale:

„Trecutul este astăzi cu noi. Suntem şi astăzi influenţaţi şi controlaţi de serviciile speciale ruseşti. Armata de ocupaţie rusă, din Transnistria, ne ameninţă şi astăzi. Trebuie să ştim a ne apăra. Să nu fim oaspeţi la noi acasă”.

Istoria militară a românilor, dintre anii 1918-1945 este istoria noastră care mai sângerează şi astăzi.

Vorbitorii au menţionat că în Basarabia şi Bucovina in 1944 s-au desfăşurat lupte sângeroase, care au influenţat soarta României.

Situaţia Armatei Române şi a României în general era foarte grea. În direcţia spre Balcani au fost concentrate fronturile 1, 2, 3 şi 4 ucrainene, care aveau un efectiv de 177 de divizii sau 2.300.000 de soldaţi şi ofiţeri, 2.000 de tancuri, 2.300 de avioane şi altă tehnică militară.

Împotriva acestor forţe luptau 93 de divizii româno-germane cu un efectiv de 1.700.000 de soldaţi, 2.200 de tancuri, 1.400 de avioane, printre care erau şi Armatele a 3-a şi a 4-a române.

Sovieticii au organizat două operaţii militare, în decembrie 1943-martie 1944 trupele sovietice au ocupat Bucovina şi nordul Basarabiei. La 26 martie a fost ocupat oraşul Bălţi, iar la 29 martie 1944 - oraşul Cernăuţi.

În prima jumătate a anului 1944, linia frontului sovieto-român s-a stabilit pe Prut-Bălţi-Sărăteni-Orhei-Răut-Nistru. În aprilie-mai 1944 au fost evacuaţi, din Crimeea, 42.180 de ostaşi şi ofiţeri români, dintre care 39.134 pe mare şi 3.056 pe calea aerului.

În Crimeea, Armata Română a pierdut 22.522 de ostaşi şi ofiţeri ale căror nume nu au fost nici până astăzi depistate integral.

La conferinţă s-a vorbit despre faptul că în 1944 Stalin a folosit mişcarea teroristă în spatele frontului român, care a adus daune mari.

Numai în 1943-1944, în Basarabia au activat 147 de grupe de terorişti, cu un efectiv de 1.470 de oameni.

Aceste forţe au organizat deraierea a 277 de eşaloane cu tehnică de luptă şi forţe armate, au distrus 281 de poduri, 2.160 de vagoane, 185 de automobile, 11 avioane şi 4 maşini blindate, au ucis 14.000 de ostaşi germani şi români.

Între 20 şi 24 august 1944 s-a desfăşurat a doua operaţie militară Iaşi-Chişinău, în urma căreia frontul român de apărare s-a prăbuşit. În timpul luptelor au căzut la datorie peste 120.000 de soldaţi şi ofiţeri români. Armata Sovietică a capturat 273.000 de prizonieri.

Declaraţia de la 23 august 1944 a regelui Mihai şi armistiţiul unilateral declarat de acesta, fără a fi negociat cu partea sovietică au fost apreciate drept capitulare necondiţionată. Între 23 august şi 12 septembrie 1944, când a fost semnat armistiţiul la Moscova, între 130.000 şi 170.000 de militari români au fost luaţi prizonieri[1], fiindu-le interzisă orice apărare, prin ordin regal.

Ion Hadârcă a menţionat importanţa conferinţei, cu evenimente istorice evocate cu documente, inclusiv unele secrete, din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

În acest război, printre ofiţerii şi ostaşii români s-au numărat şi câteva zeci de mii de basarabeni, luptând impotriva bolşevismului şi ocupantului rus.

Colonelul (r.) dr. Constantin Moşincat s-a referit la ciopârţirea Romaniei, care a culminat cu dictatul de la Viena, din 30 august 1940, în urma căruia partea de Nord a Transilvaniei – cu 43.492 km pătraţi si 2.677.000 de locuitori, în majoritatea lor covârşitoare fiind români - este smulsă României şi predată Ungariei hortiste.

Programul consistent al manifestării s-a încheiat cu vizionarea filmului realizat de domnul Wilfried Lang, participant direct la luptele de după 23 august 1944, pe teritoriul României - „Un Stalingrad la Dunăre”. La finalul manifestării au fost lansate si prezentate importante lucrări, contribuţii la istoria naţională: „Eroii de la Nistru” - Anatol Munteanu; „România şi frontul secret” - Cristian Troncotă; „Istoria relaţiilor internaţionale” şi „România 1989” - Corvin Lupu.

Ulterior, oaspeţii şi o parte dintre participanţii la conferinţă au vizitat Muzeul de Istorie şi Arheologie din Orhei, Muzeul Satului, Mânăstirea de călugari din Curchi, Muzeele de Istorie, Arheologie şi al Războiului de la Nistru (1991-1992), din Chişinău.

Colonel (r.) dr. Anatol Munteanu

________________________

[1] Raportul M.Ap.N. din 1946."

***********************************************************************************************************************

NOTA BENE:

Deoarece, din modestie, colonelul Munteanu a trecut sub tăcere un moment aparte, menţionez că, în imaginea de mai jos, un fotoreporter atent a surprins momentul în care colonelul Moşincat, rezervist din România, a înmânat autorului rândurilor de mai sus, rezervist din Republica Moldova, sabia simbolică a unei păci dezirabile, pe ambele maluri ale Nistrului.