Un nou film propagandistic difuzat de o televiziune rusă: „Drapelul roşu deasupra Chişinăului“

Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la operaţiunea Iaşi-Chişinău, mass-media din Rusia a lansat o serie de materiale, majoritatea repetând ideile sovietice privind rolul eliberator al armatei roşii. Astfel, postul de televiziune NTV din Rusia a realizat şi difuzat un nou film documentar. „Drapelul roşu de asupra Chişinăului“.

Documentarul, cu o durată de 48 de minute, difuzat duminică de postul NTV (controlat de gigantul Gazprom) şi preluat de o mare parte din portalurile de limbă rusă din Moldova şi din regiunea separatistă, relatează în mod unilateral şi cu elemente de propagandă sovietică despre acţiunile militare din cadrul operaţiunii Iaşi-Chişinău.

Filmul îi arată în prim-plan pe câţiva membri a două asociaţii de istorie militară din Rusia şi de la Tiraspol, care au decis să facă un tur al locurilor unde a avut loc operaţiunea militară Iaşi-Chişinău. Suport le-au oferit autorităţile din regiunea separatistă.

Filmările au avut loc, în special, în partea stângă a Nistrului, iar toţi eroii documentarului sunt din regiunea transnistreană şi vorbesc doar în rusă despre acest pământ „ca unul rusesc“. Momentele-cheie de luptă ale acestei operaţiuni au fost comentate de doi istorici de la Moscova, fără a fi luată şi părerea oamenilor de ştiinţă de la Chişinău sau din Bucureşti.

Una dintre ideile promovate în acest film este că populaţia din regiunea transnistreană şi de pe malul drept al Nistrului ura România. „Populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului îi ura pe români pentru că în 1918 România, profitând de momentele de slăbiciune ale Rusiei, a anexat pământurile acestea ce aparţineau încă din secolul XVIII Rusiei“. Concluzia este că atât în anul 1940, cât şi în anul 1944 armata roşie a eliberat Basarabia de sub „jugul românesc şi cel fascist“, susţine unul dintre istoricii citaţi de autorii documentarului.

Filmul a fost postat şi pe pagina de facebook a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, cu recomandarea „Un film excelent“.

Pe de altă parte, istoricul Gheorghe Cojocaru susţine, într-un interviu pentru Europa Liberă, că această ofensivă a trupelor sovietice, care a intrat în istoria celui de-al Doilea Război Mondial ca o puternică lovitură strategică dată forţelor militare adverse, „a avut drept consecinţă pierderea Basarabiei, ocuparea unei bune părţi din teritoriul românesc, deschiderea drumului de acces spre Balcani, context în care s-a produs şi ieşirea României din coaliţia Axei şi trecerea ei în tabăra Aliaţilor“.

În urma acestei operaţiuni, Uniunea Sovietică a câştigat o bătălie grea pe câmpul de luptă, care i-a permis să refacă vechea frontieră pe râul Prut, anexând Basarabia şi Nordul Bucovinei, a doua oară, după anul 1940. Istoricul precizează că o parte din documentele militare rămân necunoscute, fapt ce îngreunează descrierea şi interpretarea evenimentelor de atunci.