UE presează Chişinăul să învestească un nou Guvern

Ambasadorul UE, Pirkka Tapiola, a anunţat suspendarea finanţării pentru Republica Moldova. FOTO: Alexandru Tarlev

Sesiunea parlamentară primăvară-vară a Legislativului de la Chişinău va lua sfârşit pe 30 iulie curent. Până la această dată, Parlamentul ar trebui să învestească un nou Guvern. Oficial, însă, deputaţii pot să nu se grăbească, deoarece termenul limită de învestire a unui nou Cabinet de miniştri ar fi 12 septembrie, când vor expira cele trei luni de la demisia lui Chiril Gaburici.

S-ar părea că parlamentarii ar trebui să urgenteze votarea noului Guvern, în condiţiile în care Uniunea Europeană a anunţat, prin şeful Delagaţiei Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, că a îngheţat finanţarea pentru Republica Moldova. Potrivit oficialului european, banii vor ajunge în bugetul Republicii Moldova după ce autorităţile de la Chişinău vor forma un nou Guvern, care va fi capabil să negocieze un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi să soluţioneze criza din sectorul bancar. În acest an, UE a planificat să aloce Republicii Moldova suma de 40,7 milioane de euro în calitate de suport bugetar pentru mai multe domenii. Republica Moldova are nevoie de bani ca de aer în circumstanţele în care prim-ministrul în exerciţiu, Natalia Gherman, a anunţat săptămâna trecută că cheltuielile din bugetul de stat vor fi reduse şi vor fi efectuate doar pentru lucrurile strict necesare.

Sesiune parlamentară extraordinară

Vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici a dat de înţeles că Legislativul ar opta pentru votarea cât mai urgentă a unui Guvern care să aibă toate pârghiile legislative pentru negocierea cu Fondul Monetar Internaţional. Dacă acest lucru nu se va întâmpla până pe 30 iulie, parlamentarii ar putea să se convoace într-o sesiune extraordinară.

Tot ce se ştie deocamdată despre consultările privind crearea unei noi majorităţi parlamentare este că acestea se desfăşoară la nivelul liderilor celor trei partide proeuropene - PLDM, PD şi PL. „Înţelegem că săptămâna curentă şi PL trebuie să-şi anunţe decizia definitivă şi urmează să negociem în format tehnic deja”, a spus Valeriu Streleţ.

Situaţie asemănătoare ca cea din ianuarie 2015

Liberalii consideră că negocierile pentru formarea coaliţiei parlamentare proeuropene au ajuns la situaţia din ianuarie 2015. „În ianuarie 2015, după întâlnirea cu partenerii europeni pe care am avut-o la Aeroport, toţi erau gata să formeze o coaliţie. Se convenise şi asupra unei formule privind participarea la guvernare, dar peste noapte PD şi PLDM au decis să facă alianţă cu comuniştii. Noi insistăm asupra respectării înţelegerii pe care am avut-o atunci la Aeroport”, a declarat vicepreşedintele liberalilor, Dorin Chirtoacă.

O condiţie înaintată de liberali la Aeroport a fost alegerea unui procuror european, care să nu execute comenzi politice. Liberalii sunt de acord ca justiţia să se supună Bruxelles-ului, „la fel ca în România”.

UE: „Nu trebuie să inventaţi nimic”

Cu un mesaj asemănător a venit şi Petras Auštrevičius, co-raportorul pentru Republica Moldova în cadrul Parlamentului European, când a zis, la Chişinău, că, în materie de justiţie, Republica Moldova nu ar trebui să inventeze din nou roata. „Nu trebuie să inventaţi nimic, pentru că sunt exemple de succes în alte ţări care au implementat reforme cu rezultate benefice. Nu pierdeţi timpul preţios pe dialoguri şi tratative, pentru că, din punct de vedere geopolitic, situaţia din jurul Moldovei nu este deloc liniştită!”, a declarat Auštrevičius.

Într-o analiză pentru IPN, semnată de Valeriu Vasilică, numită „Coaliţia proeuropeană între interesele naţionale şi cele de partid”, se menţionează că viitoarea coaliţie proeuropeană, negocierile pentru care pot începe săptămâna asta, va fi creată din contul PLDM sau nu va fi deloc. Ceilalţi doi participanţi la negocieri, PL şi PD, vor aborda poziţii mai dure crede autorul. În opinia sa, PL are cea mai puternică, dar şi cea mai vulnerabilă poziţie. PD va fi la fel de dur ca şi PL, poziţia democraţilor va fi similară celei pe care a ocupat-o în cadrul negocierilor de acum jumătate de an, notează Valeriu Vasilică.

PL ar vrea partajarea funcţiei de preşedinte de stat

„Există semne că PL poate renunţa la cerinţa anterioară privind „procurorul european”, măcar şi din „grija” pentru bugetul ţării care nu ar putea suporta salariul de 200 mii de euro pe an (pentru procuror), vorba lui Mihai Ghimpu. Dar tot aceleaşi semne arată că PL va fi categoric pentru partajarea de pe acum a funcţiei de preşedinte al ţării, prin alegere în Parlament. Interesul de partid, dar şi personal, ar fi că doar aşa PL ar putea pretinde să-şi aibă reprezentantul în fotoliul de şef al statului, ceea ce nu se poate întâmpla în cazul alegerilor prin vot direct, pentru că aici „minimul de mandate” nu mai este suficient”, scrie Vasilică.

„Formarea noului Guvern va depinde de mersul negocierilor dintre PLDM, PD şi PL. Aşa că nu se ştie când va fi format. Totuşi, în situaţia creată, cred că ei vor face abstracţie de ambiţii şi, în cele din urmă, se vor înţelege”.