Şeful misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană: „UE urmăreşte îndeaproape ceea ce se întâmplă în Moldova“

Eugen Caras, şeful misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, a vorbit pentru „Adevărul“ despre imaginea pe care ţara noastră o are la Bruxelles, dar şi despre problemele care-i îngrijorează pe oficialii europeni.

„Adevărul“: Cum se vede Republica Moldova de la Bruxelles şi cum s-a schimbat imaginea noastră în ultimii ani?
 

Eugen Caras: Dacă ar fi să facem o radiografie a ceea ce se întâmplă astăzi în relaţia Republicii Moldova cu UE, rezultatele ar fi foarte bune. Moldova se vede foarte bine de la Bruxelles, din capitalele statelor-membre ale UE, dar şi din instituţiile europene, atât în plan regional, cât şi individual. După schimbarea puterii de la Chişinău, am progresat în fiecare an. Au fost unele lucruri care s-au întâmplat într-o perioadă scurtă de timp, dar şi unele care ne-au luat mai multă vreme. Este important că Moldova este un partener credibil în faţa UE. În această perioadă am avut permanent o discuţie foarte consistentă. Chiar dacă ţara trecea prin vremuri dificile, cum au fost turbulenţe politice de anul trecut, consistenţa dialogului cu UE nu a avut de suferit.

Republica Moldova nu a fost o prioritate în politica externă a UE. Este greu să plasaţi ţara noastră pe agenda discuţiilor sau aceasta se întâmplă doar în situaţii de criză?

Nu sunt de acord cu dvs. că Republica Moldova nu a fost o prioritate pentru UE, deoarece suntem un stat mic. Este adevărat că atunci când există situaţii de criză, lucrurile acestea sunt reflectate atât în primele pagini ale ziarelor, cât şi în discuţiile europenilor. Totuşi, e mai bine să nu apărem pe prima pagină a ziarelor, oricât de bune ar fi acestea. Este mai bine să fii într-o poziţie confortabilă, de dialog normal. Surprizele sunt bune, dar este mult mai bună predictibilitate unor relaţii. Faptul că noi nu apărem în lumina reflectoarelor şi a camerelor de filmat nu este un lucru ce demonstrează că nu suntem prioritari. Noi avem locul nostru şi atenţia cuvenită din partea UE. UE manifestă un interes clar şi sporit faţă de vecinătatea sa, inclusiv cea estică. Vă asigur că UE preferă să aibă relaţii fără urcuşuri şi coborâşuri surprinzătoare, pentru că stabilitatea unor relaţii bune este cheia succesului.

Pe 27 februarie, la Strasbourg, Parlamentul European va vota abolirea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Oficialii ne asigură că avem tot suportul pentru a primi un răspuns pozitiv…

Votul Parlamentului European este unul foarte important. Nu este încheierea procesului, dar este o etapă esenţială. Este important ca acest vot să aibă loc înainte ca acest Parlament să meargă în campania electorală. Este important că acest calendar s-a comprimat, pentru că anterior se vorbea şi despre un vot în martie.

După experienţa cu ţările din Balcanii de Vest, unde cetăţenii au abuzat de regimul liberalizat de vize, UE a creat un mecanism nou ce îi permite să retragă această facilitate. Există îngrijorarea în capitalele europene că „moldovenii vor da năvală“ în anumite ţări din Europa?

Este adevărat că există acest mecanism nou de suspendare a regimului de vize. Acest lucru nu trebuie însă să ne îngrijoreze foarte mult, pentru că sunt nişte măsuri pe care UE a decis să le aibă la îndemână în caz că există un abuz ce prezintă îngrijorare pentru UE. Au fost efectuate studii asupra riscurilor migraţionale, asupra securităţii interne, în cazul în care Moldova va beneficia de acest regim liberalizat de vize, şi acestea au arătat că asemenea pericole nu există. Regimul liberalizat de vize va permite cetăţeanului Republicii Moldova să vadă cu ochi proprii care sunt realităţile din UE, care sunt valorile şi avantajele unui astfel de model de viaţă. Va facilita relaţia dintre oameni şi inclusiv posibilitatea de a-şi revedea familiile. Nu văd motiv de îngrijorare.

La noi informarea populaţiei despre liberalizarea regimului de vize şi despre consecinţele încălcării acestui regim începe abia acum. Nu e prea târziu?

Niciodată nu este prea târziu să-ţi informezi cetăţenii despre drepturile, dar şi obligaţiunile pe care le au. În această campanie de informare sunt implicate atât autorităţile noastre, cât şi partenerii europeni. Este un drept foarte important pe care-l vom obţine, dar bineînţeles vom avea şi obligaţii, fiindcă acest drept de a circula nu înseamnă şi dreptul la muncă.

Aceasta va schimba şi raportul cetăţenilor care optează pentru Est şi Vest?

Sunt convins. Una este să auzi de mai multe ori de la interlocutorii tăi despre standardardele de viaţă din UE şi altceva e când călătoreşti şi vezi cu proprii ochi că de fapt calitatea vieţii este mult mai înaltă în UE şi sunt sigur că aceasta va contribui mult la percepţia moldovenii în favoarea avantajelor pe care le oferă apropierea Moldovei de UE. Sper ca cetăţenii noştri să se convingă de ce este important să mergem pe această cale, de apropiere şi, ulterior, de integrare în UE.

În august intenţionăm să semnăm Acordul de Asociere din care face parte şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Din discuţiile cu oficiali UE nu există îngrijorări în privinţa semnării acestui acord, ci mai degrabă în privinţa implementării lui după alegeri...

Este important să semnăm acest acord, pentru că el va permite asocierea politică şi integrarea economică cu UE, deci va însemna un nivel calitativ nou în relaţia noastră cu UE, mult mai angajant.
Într-adevăr şefii de state ai UE au decis ca acest acord să fie semnat cu Moldova până la sfârşitul lunii august. Este o perioadă bună, serviciile Comisiei Europene urmează să facă o serie de acţiuni tehnice - traducere, pregătire, verificare juridică a textului. Bineînţeles că, ceea ce s-a întâmplat cu Armenia şi cu Ucraina lasă o amprentă în privinţa parcursului Chişinăului până la semnare. Sunt încrezător că vom reuşi să semnăm acest acord astfel încât Parlamentul în actuala componenţă de la Chişinău să-l ratifice.

Ce se va întâmpla cu Acordul de Asociere, dacă alegerile vor fi câştigate de comunişti?

Statutul nu-mi permite să dau careva aprecieri de natură politică. UE poartă dialog cu toate statele interesate de cooperare în beneficiul cetăţenilor. Nu pot să spun că UE are preferinţe faţă de unii actori politici, încercând să nu intervină în politica internă a unui stat. Este cert că UE a avut un dialog extrem de pozitiv cu actuala guvernare de la Chişinău, iar rezultatele de astăzi se datorează unei deschideri foarte mari a UE, dar şi a statelor-membre faţă de actuala clasă politică. UE va fi angajată în discuţii cu Republica Moldova indiferent cine va fi la putere după alegeri.

Perioada cea mai grea va fi implementarea Acordului de Asociere. Care ar putea fi cele mai mari provocări din acest document cu care ne-am putea confrunta?

Prin crearea Zonei de Liber Schimb, UE vrea să ne ajute. Intenţia Bruxelles-ului nu e să ne pună la grea încercare sau să distrugă vreun sector al economiei naţionale. Pilonul care a stat la baza negocierilor Acordului de Liber Schimb este ca acesta să fie avantajos pentru Moldova. Economia noastră este mică şi produsele noastre nu pot invada piaţa europeană. Vom avea, în schimb, acces la o piaţă foarte mare de 500 de milioane de cetăţeni. Aducerea Europei acasă va însemna pentru noi că vom avea piaţă şi standarde europene la noi în ţară. Perioadele de tranziţie negociate de 3-10 ani vor permite producătorului să-şi ajusteze standardele la cele europene. Am putea avea dificultăţi în domeniul sanitar, fitosanitar, pentru că acolo este nevoie de investiţii mai mari, dar totodată acordul va permite şi accesul Moldovei la fondurile europene. Totodată, companiile europene vor fi interesate să investească în ţara noastră. Avem experienţa altor state unde s-a investit în diverse sectoare, care au devenit competitive, au fost create locuri de muncă, iar lumea trăieşte mai bine.

Dar producătorii noştri pot face concurenţă, de exemplu, vinurilor din Franţa sau Italia?

Concurenţa în mod firesc duce la creşterea calităţii. În ceea priveşte vinurile, UE a eliminat cotele la importul vinurilor moldoveneşti. Acest gest a fost important pe fundalul deciziei Rusiei de a interzice vinurile moldoveneşti. Acest pas a cântărit mult politic şi diplomatic. Sunt cumpărători care preferă vinuri franceze sau italiene, dar aceasta nu înseamnă că pe rafturile europenilor nu este loc pentru vinurile moldoveneşti. Consumatorii sunt diferiţi. Este important însă şi ca producătorii noştri să aibă nişte politici de marketing clare şi să nu aştepte să fie promovate doar de stat.

Ce se va întâmpla cu agenţii economici din regiunea transnistreană în cazul în care Tiraspolul nu se va conforma cerinţelor Acordului de Asociere?

Dacă nu se vor conforma, nu vor beneficia de acest acord. Autorităţile Republicii Moldova au invitat reprezentanţii Tiraspolului să participe la aceste negocieri. Din păcate, liderii din regiune nu manifestă foarte mare entuziasm. Chişinăul continuă să comunice cu Tiraspolul, explicând care sunt avantajele economice. Astăzi, sunt în vigoare preferinţele comerciale autonome. În momentul în care va intra în vigoare Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb, preferinţele vor fi stopate şi atunci, dacă liderii de la Tiraspol nu vor decide ce vor, repercusiunile vor fi negative pentru cetăţenii şi pentru producătorii de acolo. ;

„Europenii aşteaptă finalitate în cazurile de răsunet“

Odată cu mesajele de susţinere, oficialii de la Bruxelles ne reamintesc şi de problemele noastre, iar corupţia este una dintre ele. Ce aşteaptă europenii? Care ar fi primul semnal că reformele funcţionează?

Este firesc ca atunci când avem un dialog cu UE să vorbim şi despre lucruri care nu sunt pe deplin realizate. Lupta cu corupţia este un proces complicat, de lungă durată, permanent şi punctual. Ceea ce aşteaptă oficialii UE de la autorităţile Republicii Moldova e reducerea nivelului actual de corupţie, aşteaptă finalitatea cazurilor de răsunet, penalizare celor corupţi şi funcţionarea unui mecanism foarte clar şi eficient de luptă împotriva corupţiei. Corupţie, din păcate, există oriunde inclusiv şi în statele europene, dar cât de straniu n-ar fi, frecvenţa şi amploarea acestui flagel la noi este ceea ce deranjează cel mai mult partenerii europeni. Este adevărat şi că pentru a lupta eficient împotriva corupţiei trebuie să ai instituţii care să-şi facă bine sarcinile, dar şi posibilitatea oferirii unui mod de viaţă decent.

„Referendumul din Găgăuzia a trezit îngrijorări în UE“

Am urmărit cu groază ce se întâmplă în Ucraina. Ce lecţii trebuie să învăţăm de la vecinii noştri, care au amânat semnarea Acordului de Asocierei cu UE, dar şi din felul în care a reacţionat Bruxellesul?

În situaţia Republicii Moldova noi ne-am angajat să negociem acest acord, care este avantajos pentru cetăţeni, iar dacă ne-am angajat să negociem şi să-l semnăm, este important ca acest lucru să se producă. Este la fel de important să existe o comunicare continuă între autorităţi şi populaţie. Cetăţenii noştri trebuie nu doar să fie convinşi, ci şi să înţeleagă că acest acord, această relaţie, este în avantajul lor, că viaţa va deveni mai bună pentru ei, nu peste noapte, ci într-o perioadă rezonabilă. Această comunicare cu oamenii nu trebuie să aibă loc doar în preajma alegerilor, ci permanent. Totodată, trebuie evitată promovarea unor idei false şi periculoase că trebuie să ne decidem dacă mergem sau pe calea integrării în UE, sau în Uniunea Vamală. Republica Moldova aparţine spaţiului european, pentru că UE este cel care îi oferă prosperitate, drepturi, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să avem relaţii bune cu Rusia. La fel de importantă este şi informare corectă din partea autorităţilor, a mass-media, a ONG-urilor.

Cum s-a văzut referendumul din Găgăuzia? Există vreo îngrijorare la Bruxelles?

Îngrijorare există. Bruxelles-ul cunoaşte că această acţiune a fost ilegală şi că nu are niciun temei sau vreun efect, dar nu a fost indiferent faţă de această situaţie. Tocmai în acest sens şi există un interes din partea UE de a comunica mai mult cu oamenii de acolo, pentru a le arăta care sunt avantajele cooperării cu UE şi ce posibilităţi oferă Republicii Moldova Acordul de Asociere. UE urmăreşte îndeaproape ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, pentru că ne consideră un partener important. Concluzia UE este că trebuie să comunicăm cu cetăţenii din Găgăuzia, să le explicăm că în acest proces de apropriere de UE nu există pericole, ci avantaje.

Profil

Funcţie: şeful misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europenă, din ianuarie 2012;
Stare civilă: căsătorit, un copil;
Studii: a absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi; în 1999-2000 a făcut Foreign Service Programme, la Universitatea Oxford;
Cunoaşte trei limbi: engleza, franceza şi rusa.

Cariera diplomatică şi-a început-o în 1995, la ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. Ulterior, a lucrat şi la misiunile din Turcia şi în Ucraina. Înainte de a ajunge la Bruxelles, a fost şeful adjunct al Departamentului integrare europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.