Suntem în pragul unirii la nivel european

Ambasadorul Iuliana Gorea Costin, preşedintele Asociaţiei Europene de Strategii Politice, susţine că în acest moment, românii nu pot rămâne repetenţi la capitolul unitate naţională.

Doamnă Ambasador, care este semnificaţia zilei de 27 martie pentru România zilelelor noastre?

Este un moment de evocări şi reflecţii asupra circumstanţelor dar şi a personalităţii membrilor Sfatului Ţării, care au dat dovadă de mult curaj şi demnitate, demarând, în urma unui plebescit, printr-un vot democratic unificarea României. Acest proces a fost precedat la 28 noiembrie 1918, de declaraţia de Unire a Bucovinei cu celelalte Ţări Româneşti într-un Stat Naţional Independent şi a condus la adoptarea Hotărârii de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crisanei şi Maremureşului cu Regatul Român, hotărâre făcută publică prin rezoluţia din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Aceste evenimente, însă, nu pot ramâne doar la capitolul evocări a unui trecut, a unor personalităţi, deoarece această zi are o semnificaţie aparte pentru prezentul şi viitorul nostru. La etapa actuală, în alte circumstanţe istorice, la un alt nivel de evoluţie umană, nu putem rămâne repetenţi la capitolul unitate naţională, pentru că acum suntem în pragul unirii la nivel european, în jurul unui sistem de valori, şi a înţelegerii faptului că avem nevoie de solidaritate umană pentru a face faţă provocărilor timpului, or dincolo de toate suntem cu toţii pamânteni .

În acest an ziua de 27 martie este marcată în  întreg arealul românesc: de la Bucureşti şi  Chişinău la Bălţi, Cahul, Galaţi, Braşov, Cluj, Constanţa....  La  iniţiativa societăţii civile sunt organizate diverse acţiuni: conferinte ştiintifice, dezbateri, lansări de carte, proiecţii de filme.  Cum apreciaţi aceste activităţi?

Sunt manifestări fireşti prin care se marchează un eveniment important din istoria comună a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Sunt readuse în memorie pagini de istorie, oameni şi fapte, peste   care, de-a lungul timpului,  din motive binecunoscute se tot  încerca a semăna uitarea. Astfel, zeci de generaţii au fost lipsite de posibilitatea de a însuşii  istoria adevărata şi  lecţiile  importante, lăsate de înaintaşii noştri. Procesele istorice, inclusiv cele legate de renaşterea  naţională, martori ai cărora a fost şi generaţia noastră, şi care au culminat cu Marile Adunări Naţionale au demonstrat că genele/codul  genetic  mai devreme sau mai târziu îşi  manifestă puterea.

 În fiecare an, în cadrul Zilelor Basarabiei la Bucureşti, festival ajuns la cea de-a VIII ediţie, s-au organizat acţiuni menite să asigure accesul la  valorile româneşti comune şi să creeze posibilităţi  de a ne cunoaste mai bine si a ne însuşii patrimoniul strămoşesc. Anul trecut pentru prima data s-a organizat în sediul Bibliotecii Naţionale a României în cadrul acţiunii  „De la Podul de Flori la Podul de carte”,   o expoziţie de carte în grafie latină,  apărută în Republica Moldova după 1989,  printre care  opera lui Ion Druţă, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Vladimir Beşleagă,  donată şi inclusă ulterior în colecţia bibliotecii. Impresionată a fost şi expoziţia de  hărţi, prezentată de dl Eugen Ursu, directorul Eurodidactica, care reprezentă evoluţia în timp a spaţiului românesc.

A devenit deja o tradiţie, preluată şi de alte Catedrale Metropolitane,   ca în ziua de 27 martie,  la Catedrala Partriarhală din Bucureşti, după Sfânta Liturghie să se ţină o slujbă de Parastas pentru membrii Sfatului Ţării din Basarabia.

Manifestările organizate în acest an  au şi un caracter de premieră?

În acest an, în premieră,  “Prietenii RE- Unirii”,  o delegaţie a Parlamentului României vor trece Prutul şi vor participa la un şir de acţiuni în Republica Moldova de ziua RE-Unirii. Peste 40 de parlamentari de la Bucureşti au aderat la grupul Prietenii
RE-Unirii, lansat oficial în 10 februarie, ca o iniţiativă a Platformei Unioniste Acţiunea 2012. Principalul obiectiv al grupului este ca România să propună Republicii Moldova RE-Unirea.

Senatori şi deputaţi din partea tuturor partidelor politice parlamentare româneşti şi-au asumat ca pe cale legislativă, de lobby, de reprezentare, prin acţiuni de imagine şi de intermediere a dialogului cu celelalte instituţii relevante, să implementeze proiecte pentru RE-Unirea României cu Republica Moldova. Dezvoltarea infrastructurii comune (aeroportuare, feroviare şi de transport rutier), urgentarea interconectării celor două sisteme energetice şi sprijinirea companiilor din România şi Republica Moldova în vederea extinderii activităţii pe întreg spaţiul celor două state româneşti sunt câteva dintre proiectele pe care membrii grupului parlamentar ,,Prietenii RE-Unirii” şi le-au asumat să le realizeze până la încheierea mandatelor din actuala legislatură.

Şi, totuşi, există şi forţe politice ostile desfăşurării acestor evenimente. Cum explicaţí acest lucru?

La Chişinău e vorba de reminiscente ale ideologiei sovietice, care a  urmărit alte  scopuri  decât creşterea conştiinţei  naţionale.

La Bucureşti n-ar avea de ce exista o asemenea atitudine, odată ce în ziua de 27 martie 1918, Sfatul Ţării din  Basarabia  a înfăptuit primul pas spre  Marea Unire de la 1 decembrie 1918, devenită  Ziua Naţională a României.

Evocând  acest eveniment, evocam membrii Sfatului Ţării, repere   morale, care au dat dovada de un înalt nivel de conştiinţă, subordonându-şi acţiunile intereseului naţional, atunci când au hotărit : “Republica Democrată Moldovenească(Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa România.Traiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururi şi totdeauna!”

În fond,  asigurarea procesului de integrare europeană, sarcină   asumată de către actuala generaţie de politicieni, de o parte şi alta a Prutului,  nu  exclude, ci din contra include finalizarea procesului  de unire/unitate naţională.

De la un an la altul numărul acţiunilor  consacrate Unirii Basarabiei cu România  este în creştere.  Ce asteptări aveţi de la acest proces?

Aş vrea să cred că procesul de conştientizare a importanţei unităţii naţionale, a unirii în jurul unui ideal,  ne va permite să devenim nu doar consumatori, ci şi generatori de noi valori .