Studiu: Misiunea de pacificatori trebuie reformată, iar aceasta este o premisă pentru soluţionarea conflictului transnistrean

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La această concluzie au ajuns autorii studiului „Reforma misiunii de pacificare în Transnistria: o premisă pentru soluţionarea conflictului”, prezentat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul.

Potrivit expertului IDIS, Eduard Ţugui, unul dintre autorii studiului, în timp ce UE şi alţi actori internaţionali au dezvoltat misiuni de menţinere a păcii care se concentrează mai mult pe gestionarea crizelor, consolidarea statului de drept, administrarea civilă şi protecţia civilă, modelul rus al misiunii de pacificare este mai specific, cu un accent pe securitate şi cu folosirea acestui mecanism pentru a legitima prezenţa sa militară în spaţiul post-sovietic. Expertul este sigur că soluţionarea conflictului transnistrean este imposibilă fără reformarea misiunii existente astăzi, relatează IPN.

Autorii studiului au subliniat că misiunea de pacificare a jucat un rol pozitiv la momentul instituirii. Dar, odată cu schimbările din regiune şi în procesul de reglementare a conflictului, misiunea actuală a încetat să mai corespundă necesităţilor curente.

Expertul de la Institute of World Policy din Kiev, Leonid Litra, co-autor al studiului, a spus că au trecut aproape 22 de ani, dar misiunea nu a evoluat de la un mecanism provizoriu, conceput pentru a pune capăt ostilităţilor, la o misiune destinată să creeze încredere în procesul de reglementare a conflictului şi apropiere dintre cele două maluri. Prin urmare, actuala misiune de menţinere a păcii trebuie să fie transformată într-o misiune internaţională de monitorizare, civilă, care ar avea un mandat clar, sarcini concrete, ar fi imparţială şi în conformitate cu standardele ONU, relevă IPN.

Al treilea autor, expertul Corneliu Ciurea a precizat că transformarea actualei misiuni de pacificare într-o misiune internaţională eficientă nu este o sarcină uşoară, din cauza instabilităţii în regiune, precum şi refuzului Rusiei de a accepta schimbări în formatul actual.

Potrivit lui Corneliu Ciurea, cel mai pozitiv scenariu este cel în care părţile sunt de acord să reformeze misiunea, ceea ce ar presupune o regândire a procesului de luare a deciziilor de către Comisia Unificată de Control şi un mecanism de rotaţie a înalţilor funcţionari, precum şi o misiune care ar fi concentrată mai mult pe aplicarea legii şi asigurarea respectării drepturilor omului, inclusiv dreptului la libera circulaţie. Al doilea scenariu presupune că situaţia ar degenera treptat fără a oferi soluţii, iar cel mai pesimist scenariu este că situaţia în Zona de Securitate degenerează brusc şi forţează Chişinăul să părăsească formatul de pacificare.

Studiul a fost elaborat în colaborare cu Institute of World Policy din Kiev şi cu susţinerea financiară a German Marshall Fund.
 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite