Stratfor: Rusia beneficiază de pe urma instabilităţii din Republica Moldova

Destabilizarea Republicii Moldova prezintă foarte multe riscuri. Foto Alexandru Tarlev

Protestele din Chişinău pot duce la o răsturnare în favoarea Rusiei a vectorului politic al Republicii Moldova, iar creşterea nivelului de violenţă este cât se poate de îngrijorătoare pentru o ţară în care instabilitatea politică este cronică, avertizează o analiză publicată de agenţia americană Stratfor.

Aproximativ 10.000-12.000 de protestatari s-au adunat pe 4 octombrie pentru a începe cea de a cincea săptămână de proteste antiguvernamentale şi de a cere alegeri anticipate, se arată în analiza Stratfor. Disidenţa socială şi paralizia politică au fost o normalitate pentru republică în ultimii şase ani, iar un colaps al Guvernului de la Chişinău în urma demonstraţiilor nu ar fi un eveniment fără precedent. De data aceasta demonstraţiile durează mai mult şi nu presupun nici urmă de compromis. Pe seama acestor mişcări de protest va putea beneficia Rusia, deorece parcursul european al Republicii Moldova va fi pereclitat, chiar şi aşa Rusia va trece prin mari greutăţi în intenţia de a aduce republica în câmpul său de influenţă.

Competiţie geopolitică

Republicii Moldova nu-i este străină instabilitatea politică. Încă de la revoluţia din 2009, care a adus la putere o coaliţie de partide pro-Occidentale sub numele de Alianţa pentru Integrare Europeană, republica a trecut prin câteva colapsuri guvernamentale şi prin alegeri anticipate. Esenţa problemei se trage din faptul că mediul politic din Republica Moldova este format în mod egal din partide pro-europene şi partide pro-ruse care depind de coaliţii formate de personalităţile politice. Din acest punct de vedere, situaţia din Republica Moldova este similară cu cea din Ucraina: competiţia se duce între Occident şi Rusia şi ambale părţi susţin partide şi jucători importanţi pentru a avansa ulterior în obiectivele strategice majore.

Victorie la limită

Ultimele alegeri parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc în noiembrie 2014, s-au încheiat cu victoria la limită a partidelor pro-europene. Iniţial, coaliţia pro-Occidentală a fost atât de slabă, încât nu a fost în stare să formeze o majoritate într-un parlament de 101 de fotolii şi fost nevoită să ceară sprijinul Partidului Comuniştilor pro-rus pentru a vota Guvernul. Apoi, în mai 2015, pe fundalul unui climat politic instabil, au apărut acuzaţiile de corupţie apărute în urma dispariţiei a unui miliard de dolari din trei cele mai mari bănci din Republica Moldova – cifra este egală cu 12,5% din produsul intern brut al ţării. Scandalul a creat nu doar o presiune politică asupra Guvernului, dar a condus şi la suspendarea finanţării din partea unor instituţii cheie precum Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană.

Modificările scenei politice

Când prim-ministrul a demisionat pe 12 iunie, o nouă coaliţie formată din trei partide pro-europene a fost în stare să asigure o majoritate parlamentară foarte şubredă formată din 51 de fotolii într-un Parlament de 101 de fotolii. Cu toate acestea, noul Guvern, condus de Valeriu Streleţ, nu a domolit furia publicului în jurul scandalului bancar, iar presiunile asupra Guvernului au continuat să crească. Protestatarii s-au strâns în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău pe 6 septembrie pentru a cere mai multe procese penale şi investigaţii în cazul de corupţie, dar şi pentru a cere alegeri anticipate, dizolvarea Parlamentului şi demisia preşedintelui şi a altor mari oficiali de stat.      

Semne de îngrijorare

Deşi protestele încă nu au forţat încă Guvernul moldovean să demisioneze, există semne îngrijorătoare că acestea pot prezenta o ameninţare semnificativă pentru Guvern şi probabil pentru stabilitatea din ţară. În primul rând este vorba despre durata protestelor. Acestea au loc cinci săptămâni fără întrerupere, iar o parte din protestatari locuiesc în corturile instalate încă de la începutul protestului din centrul oraşului. Această constanţă îi face pe unii să creadă că are loc un Maidan moldovenesc, o comparaţie cu protestele din Ucraina care au durat luni întregi şi care au culminat cu înlăturarea preşedintelui Ianukovici de la putere. Al doilea motiv pentru îngrijorare este extinderea protestului. Grupurile pro-ruse au organizat acţiuni în faţa Parlamentului săptămâna trecută, blocând strada principală din Chişinău şi ameninţând cu blocarea altor străzi din oraş şi din ţară.

Apariţia violenţei

O altă caracteristică îngrijorătoare a protestelor este caracterul violent al lor. Deşi în Republica Moldova au avut loc nenumărate proteste în ultimii cinci ani, acestea au fost în general paşnice. Însă pe 4 octombrie, protestatarii s-au ciocnit cu poliţia în timp ce încercau să ia cu asalt clădirea Parlamentului, şi, deşi conflictul a constat în în mare parte din ciocniri minore, nu sunt excluse ciocniri mai grave în viitor. Vasile Năstase, liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, a chemat la acţiuni de nesupunere civilă începând cu 6 octombrie, chemând la greve în faţa clădirilor oficiale şi îndemnând cetăţenii moldoveni să nu-şi plătească facturile. Ţara a trecut deja prin lovituri financiare grele, iar asemenea acţiuni ar putea pune o şi mai mare presiune asupra guvernării. Cu cât tensiunile cresc, cu atât violenţa devine mai probabilă. În timpul demonstraţiilor din 4 octombrie, protestatarii au anunţat că ei organizează aşa-numitele gărzi naţionale de menţinere a ordinii în orăşelul protestatarilor pentru a proteja protestatarii. Dacă este adevărat, atunci acest lucru ar putea ameninţa stabilitatea naţională, în cazul în care grupul va funcţiona în paralel cu instituţiile de ordine oficiale.

Pro-ruşii câştigă cel mai mult

Guvernul este de asemenea îngrijorat de implicarea activă a grupurilor pro-ruse în acţiunile de protest. Deşi protestele au cuprins un spectru larg de grupuri sociale şi cetăţeni care cer acţiuni în cazul scandalului bancar, partidele pro-ruse şi susţinătorii acestora din Moscova vor câştiga cel mai mult după demisia Guvernului şi după alegerile anticipate. Socialistul Igor Dodon, al cărui partid a luat cele mai multe fotolii în Parlament, dar care este ţinut în afara coaliţiei de guvernare, este foarte activ în rândul manifestanţilor, la fel ca şi liderul Partidului Nostru Renato Usatîi. Ambii ar putea beneficia pe urma căderii Guvernului, care ar conduce la ionstalarea partidelor pro-ruse în fruntea puterii pentru prima dată din 2009.

Instabilitate cronică

O apropiere majoră de Moscova ar conduce la apariţia unor reacţii din partea forţelor pro-europene, dar şi încercările de a se integra cu Uniunea Europeană se vor ciocni cu rezistenţă din partea grupurilor strâns legate de Rusia şi regiunilor pro-ruse precum Găgăuzia şi Transnistria. În timp ce Moldova se luptă cu instabilitate pe plan intern, vectorul politicii externe va rămâne nesigur şi va fi probabil contestat vehement încă o perioadă de timp.