Sondaj: Patru partide ar accede în Parlament în cazul unor alegeri parlamentare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, 31,6% din respondenţii unui sondaj ar vota Partidul Socialiştilor, 13,4% – Partidul Acţiune şi Solidaritate, 13,2% – Partidul Democrat, iar 6,5% – Partidul Comuniştilor. Alte formaţiuni nu ar trece pragul electoral. Datele se conţin într-un sondaj realizat de către IMAS, la comanda PDM, în perioada 16 februarie - 6 martie, transmite IPN.

Şi dacă din răspunsurile tuturor respondenţilor, reiese că în Parlament ar accede patru partide, răspunsurile celor cu opţiune de vot, adică exceptând indecişii, arată că în legislativ ar ajunge cinci partide: cele patru menţionate şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. 38,9% din respondenţi ar vota PSRM, 16,4 –  PAS, 16,2% – PDM, 7,9% – PCRM şi 7,3% –  PPDA.

28,1% din respondenţii sondajului au declarat că PSRM ar putea îmbunătăţi situaţia în ţară, iar 13% cred că acest lucru îl poate face PDM. 11,5% au răspuns că PAS este formaţiunea care poate îmbunătăţi situaţia, 5,3% şi 5,3% au spus că PCRM şi, respectiv, PPPDA.

16,6% din intervievaţi cred că Igor Dodon este politicianul care în ultimii doi ani a făcut lucruri concrete pentru ţară şi pentru cetăţenii ei. 8% din respondenţi l-au numit pe Pavel Filip, 6,5% – Vlad Plahotniuc, 2,6% – Vladimir Voronin, 2,5% – Maia Sandu, 2% – Andrei Năstase, 2% – Renato Usatîi, 1,9% – Iurie Leancă, iar 1,7% – Ilan Şor. Întrebarea a fost de tip deschis, iar fiecare respondent a avut posibilitatea de a acorda o variantă de răspuns.

La o altă întrebare deschisă: „Cine v-aţi dori să fie prim-ministru după alegerile din 2018?”, cei mai mulţi, 19,8%, au răspuns: Pavel Filip. Pe următoarele poziţii s-au clasat: Maia Sandu – 11,2%, Andrei Năstase – 7%, Zinaida Greceanîi – 6,7% etc.

48% din intervievaţi cred că viitoarea guvernare a Republicii Moldova va fi pro-europeană, iar 31% –  pro-rusă. 21% nu ştiu sau nu au răspuns.

Întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu modificarea Constituţiei pentru a se introduce integrarea europeană drept vector al politicii externe moldoveneşti, 44% din respondenţi au spus că nu sunt de acord, iar 43% sunt de acord. 13% fie nu ştiu, fie nu au răspuns.

Respondenţii au mai fost întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu modificarea Constituţiei pentru a se înlocui denumirea „limba moldovenească” cu denumirea „limba Română”. 63% din intervievaţi au răspuns că nu sunt de acord, 34% – au spus că sunt de acord, iar 3% nu ştiu sau nu au răspuns.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privirea la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 53% din respondenţi ar vota pentru, 30% ar vota contra, 3% nu ar vota, 12% nu ştiu sau nu au decis, iar 2% nu au răspuns.

În cazul unui eventual referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică (Uniunea Vamală), 45% ar vota pentru, 36% ar vota contra, 4% nu ar vota, 12% nu ştiu sau nu au decis, iar 3% nu au răspuns.

Pentru unirea cu România 25% ar vota pentru, 62% ar vota contra, 3% nu ar vota, 8% nu ştiu sau nu au decis, iar 2% nu au răspuns.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1099  de respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este de ± 3%.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite