Prima demitere de răsunet este cea a lui Andrei Beleaninov, şef al Serviciului Vamal Federal al Rusiei între 2006 şi 2016. Pe 26 iulie, agenţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), au desfăşurat o percheziţie în casa lui Beleaninov, în cadrul unui dosar de contrabandă cu alcool, în care Beleaninov figurează, deocamdată, ca martor. Conform informaţiei postate pe site-ul guvernului Rusiei, demiterea lui Beleaninov ar fi avut loc la cererea acestuia.

Demiterea lui Beleaninov poate influenţa şi situaţia politică din Republica Moldova, deoarece există conexiuni între acesta şi gruparea lui de colaboratori apropiaţi şi Ilan Şor şi Veaceslav Platon (fost deputat în parlamentul Republicii Moldova), arestaţi ambii pentru implicarea lor în devalizarea Băncii de Economii din Moldova şi operaţiuni ilegale cu alte bănci şi instituţii din Republica Moldova şi de peste hotarele acesteia. Serghei Lobanov, consilierul şi ginerele lui Beleaninov, este administratorul unui grup de compani din Rusia, cu numele Arsenal. Grupul ”Arsenal” se specializează în asigurări, în special asigurări în domeniul aviatic, colaborând îndeaproape şi acordând asistenţă Serviciului Vamal Federal. Rapiditatea cu care ”Arsenal” a obţinut, în 2013, dreptul de colaborare cu SVF, i-a surprins pe mulţi dintre concurenţii acestei companii. În acelaşi timp, ”Arsenal” s-a implicat şi în afacerile din domeniul bancar, deţinând în prezent 40% din acţiunile băncii ruseşti Nefteprombank. Prin intermediul unei companii off-shore, Lobanov deţine 39% din acţiunile băncii de la Chişinău Victoriabank, fiind în prezent acţionar majoritar. El a fost ales, la adunarea acţionarilor din iulie, membru al Consiliului de administrare a Băncii. Pachetul de acţiuni pe care-l controlează Lobanov la Victoriabank a fost obţinut în tranşe mici de sub 5%, în noiembrie 2014. Acţiunile în valoare de 186 de milioane de lei moldoveneşti ar fi fost achiziţionate de la companii controlate de Veaceslav Platon. Astfel, prin căderea lui Andrei Beleaninov, atât Şor, cât şi Platon, îşi pierd protectorii de la Moscova.

În funcţia eliberată de Beleaninov a fost numit fostul reprezentant plenipotenţiar al preşedintelui Federaţiei Ruse în Districtul Federal de nord-vest, Vladimir Bulavin. Noul vicedirector al Gărzii Naţionale este fostul reprezentant prezidenţial în Districtul Federal al Caucazului de Nord, Serghei Malikov.

În locul lui Bulavin, la postul de reprezentant prezidenţial în Districtul Federal de nord-vest a fost numit fostul guvernator al regiunii Kaliningrad, Nikolai Ţukanov.

Reprezentantul prezidenţial din Districtul Federal al Siberiei, Nikolai Rogojkin, a fost demis. În locul lui vine fostul guvernator al Sevastopolului, Serghei Meniailo, care a fost înlocuit la Sevastopol de viceministrul industriei şi comerţului, Dmitrii Ovseannikov.

Noul guvernator al regiunii Kaliningrad este fostul şef al FSB din regiune, Evghenii Zinicev.

Un alt guvernator demis este Serghei Iastrebov, din regiunea Iaroslav. În locul lui a fost numit fostul angajat al FSO (Serviciul Federal de Protecţie) şi viceministru al afacerilor interne, Dmitrii Mironov.

Guvernatorul regiunii Kirov, Nikita Belîh, a fost înlocuit pe motiv de ”pierdere a încrederii”, cu fostul conducător al Registrului de Stat, Igor Vasiliev. Belîh se află în arest preventiv din 24 iunie, pentru luare de mită.

De asemenea, Kremlinul l-a revocat din funcţie pe ambasadorul Federaţiei Ruse în Ucraina, Mihail Zurabov, însă nu a fost anunţat, momentan, un înlocuitor pentru acesta.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat desfiinţarea Districtului Federal al Crimeii, înfiinţat în 2014 după anexarea peninsulei, şi care cuprindea Republica Crimeea şi oraşul de importanţă federală Sevastopol. Cei doi subiecţi ai federaţiei de pe teritoriul peninsulei vor face acum parte din Districtul Federal de Sud. Fostul reprezentant prezidenţial în districtul Crimeii, Oleg Belavenţev, este înlocuitorul lui Serghei Malikov în funcţia de reprezentant prezidenţial în Districtul Federal al Caucazului de Nord. Desfiinţarea districtului Crimeii prin includerea sa într-un alt district federal pare, în acelaşi timp, o măsură cu ţintă externă, către Kiev şi Occident, care indică o sporire a gradului de integrare administrativă a Crimeii ocupate în 2014 în Federaţia Rusă, în ciuda poziţiei Kievului şi a tuturor ţărilor occidentale de a nu recunoaşte apartenenţa acestui teritoriu la Rusia.

Potenţialele motivele care l-au făcut pe Vladimir Putin să întreprindă aceste manevre pot fi grupate în câteva versiuni.

Versiunea nr. 1. Consolidarea exponenţilor structurilor de forţă (siloviki). Din 85 de guvernatori ai regiunilor Federaţiei Ruse, 16 provin din instituţiile de forţă. Încrederea preşedintelui Putin, fost agent KGB şi şef al FSB în aceştia este evidentă.

Versiunea nr. 2. Apropierea alegerilor parlamentare. Înaintea alegerilor din septembrie, pentru Duma de Stat, administraţia prezidenţială resimte necesitatea transmiterii de semnale în regiuni şi a organizării unui ”duş rece” pentru membrii elitei politice. De altfel, actualele manevre pot fi doar preludiul a ceea ce se va întâmpla până la alegerile prezidenţiale din 2018. Explicarea demiterilor prin apropierea alegerilor parlamentare are sens îndeosebi în cazul fostului guvernator al regiunii Iaroslav. La fostele alegeri parlamentare, în 2011, partidul de guvernământ, ”Rusia Unită”, a obţinut doar 29% în această regiune. Demiterea guvernatorului este, deci, o pedeapsă pentru eşecul acestuia de a-i asigura partidului lui Putin şi Medvedev o majoritate solidă în regiune.

Versiunea nr. 3. Vladimir Putin le reaminteşte subordonaţilor săi cine e stăpânul. Demiterile atâtora dintre înalţii demnitari publici într-o singură zi este ”încununarea” unui proces care a durat câteva săptămâni, şi în care acţiunile reprezentanţilor instituţiilor de forţă au constituit principalele subiecte ale buletinelor de ştiri. Arestarea guvernatorului din Kirov, Nikita Belîh, percheziţiile făcute la Serviciul Vamal Federal şi acasă la fostul şef al acestuia, reprezintă acţiuni hotărâte ale autorităţilor, al căror obiectiv este şi de a demonstra puterea lui Putin şi faptul că acesta este dispus să preia iniţiativa în orce moment. Secretarul de presă al lui Vladimir Putin, Dmitrii Peskov, a făcut un comentariu cu privire la schimbările de cadre în administraţie, spunând, printre altele: ”Este decizia personală a şefului statului”. Această poziţie pare să confirme nevoia lui Putin să-şi impună autoritatea.

La o privire mai atentă, observăm că aceste trei versiuni nu vin în contradicţie una faţă de alta, ci pot fi complementare. În orice caz, ele ne oferă, în coroborare cu faptele descrise mai sus, un tablou al modului profund discreţionar în care este exercitată guvernarea în Rusia de astăzi.