România în geopolitica vaccinurilor de la Chişinău
0
Republica Moldova este şi ea în miezul a ceea ce se numeşte geopolitica vaccinurilor. Este vorba despre asumarea surselor de vaccinuri credibile din cele câteva validate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unele dintre cele produse fiind cu probleme, altele cu rezerve sau limitări.
Dar dincolo de criticile venite pe teren, trebuie menţionat fără drept de apel faptul că România şi-a asumat şi a ajutat Republica Moldova, livrând deja 21 600 doze de vaccin anti-COVID-19 din lotul ce-i revine de vaccinuri contractate la nivel european, fiind vorba despre vaccinuri Astra Zeneca - aprobat la utilizare de către Agenţia americană CDC, de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi de către România şi instituţiile aferente.
România în sprijinul populaţiei Republicii Moldova, fără selecţie artificială sau discriminare
Geopolitica vaccinurilor se vrea o formula de influenţă şi aşezarea livrărilor de vaccinuri pe baza afinităţilor globale. Este o variantă coerentă în contextul absenţei surselor de vaccinuri şi a numărului limitat de doze, care presupune şi un gest de solidaritate deosebit din partea statelor care au procurat şi care renunţă la un număr de vaccinuri în favoarea celor care nu intră încă în acest sistem. Pe aceeaşi bază s-a construit şi sistemul COVAX, al contribuţiilor voluntare ale statelor care-şi permit către cei ce nu au sursă de vaccinuri valabile.
Ceea ce nu este geopolitica vaccinurilor este o selecţie a destinatarilor după criterii etnice, lingvistice şi de altă natură. Asta ar fi discriminare pură. Şi aici e principala victorie a solidarităţii, dar şi a demitizării sprijinului orientat al României în Republica Moldova. Pentru că şi aici distribuţia se face pe priorităţi, iar principala prioritate sunt oamenii din linia întâi, medici şi asistenţi din spitalele Covid, din terapie intensivă. Şi sunt de toate naţiile şi originile, iar distribuţia se face strict pe baza priorităţilor naţionale – conforme cu cele internaţionale ale OMS – nicidecum pe o apartenenţă etnică şi lingvistică.
România îi sprijină pe toţi cetăţenii Republicii Moldova la nevoie, indiferent de etnie, de autoidentificare – român sau moldovean – şi indiferent de opţiunile sale politice. Aceasta e adevărata probă de solidaritate, să împarţi ceea ce ai cu vecinul tău, cu fratele tău, chiar dacă şi România are acces la un număr limitat de doze, proportional cu a celorlalte state europene. Nu cum încearcă să strecoare în subsidiar anumite instrumente media şi comentatori din social media, că numai cei autoidentificaţi români sunt vizaţi sau sunt prioritari.
Cele 21.600 de doze de vaccin livrate sâmbătă în premieră reprezintă peste 10% din numărul total de infectaţi cu Covid-19 din Republica Moldova – 180.000 sâmbătă, 27 februarie, înregistraţi pe tot parcursul ultimului an - şi circa 1% din numărul populaţiei de vaccinat pentru atingerea imunităţii de hoardă necesare unei protecţii suficiente pentru reluarea activităţilor economice(circa 70% din populaţie).
După livrarea acestor vaccinuri în spitale şi centre de îngrijire, livrarea vaccinurilor din programul COVAX, 14.000 din partea statelor baltice, acestea pot fi îndreptate spre persoanele vulnerabile din prima urgenţă. În continuare promisiunea românească se ridică la 200.000 de doze, adică mai mult decât numărul total al infectărilor din Republica Moldova în ultimul an. Totul e să funcţioneze atât centrele de stocare cât şi cele de injectare necesare distribuirii şi injectării vaccinului venit din România, de dincolo de Prut.
Calitatea vaccinurilor şi responsabilitatea pentru aplicarea lor naţională
Geopolitica vaccinurilor nu este despre competiţie sau care e mai bun. Nu se pune problema unei competiţii între vaccinuri. Doar că dozele livrate populaţiei trebuie să fie valabile şi validate. Respectând legea. Şi aici sunt încă probleme, cu vaccinurile chinezeşti care nu au livrat transparent toate testele, situându-se puţin peste 50% în Brazilia, la limita acceptării de către OMS, care nu a validat vaccinurile ca viabile. De asemenea vaccinul rusesc Sputnik V are probleme vizând înregistrarea la OMS, eficienţa, dar mai ales înregistrarea reală, aşa cum relevă deschide.md(aici).
Două sunt variantele curente de imunizare: infecţia propriu zisă, adică numărul persoanelor care au trecut prin această infecţie şi s-au imunizat – perioade neprecizat, dar sigur mai mici decât cele ale vaccinurilor realizate pe bază de ARN mesager (o tehnică găsită în urmă cu 10 ani pe care s-a dezvoltat acest vaccin, dar proprie doar cercetărilor occidentale) – şi vaccinarea. Când suma celor două va depăşi 70% din populaţie, avem ceea ce se numeşte imunitatea de hoardă. Dacă infecţia nu devine enemică, precum gripa, şi tulpinile se transformă periodic iar vaccinurile trebuie să se adapteze şi ele sezonier.
În momentul de faţă, imunitatea credibilă şi verificabilă este acordată de trei vaccinuri de bază, dar şi de câteva altele (vezi vaccinul indian). E vorba despre cele trei vaccinuri occidentale – Pfizer, Moderna, Astra Zeneca – ultimul înregistrat, Johnson and Johnson fiind realizat pe o altă metodă, şi nefiind comparabil cu primele. La fel şi Sputnik V, care nu poate fi comparat ca tehnologie cu celelalte trei, fiind un vaccin clasic tradiţional, o tehnologie existentă de 50 de ani, cu limitele sale în privinţa actualului virus.
Tocmai de aceea şi trebuie ca autorităţile ruse să supună toate datele legate de vaccin, pentru a da indicaţie medicilor care le aplică despre impactul lor. Şi pentru a da credibilitate şi încredere internaţională. Este nevoie de orice vaccin, iar producţia rusă nu este tocmai relevantă azi. Însă încrederea se câştigă şi cu înregistrarea corectă. Agenţia Europeană a Medicamentului nu a primit acest vaccin spre înregistrare, iar Serbia sau Ungaria au înregistrat vaccinul mai degrabă din raţiuni politice, care ţin de relaţiile bilaterale cu Moscova.
Pe fond, deşi l-a înregistrat, Ungaria nu a vaccinat populaţia cu Sputnik V, dar permite ca, prin înregistrarea data, acest vaccin să poată fi exportat în terţe state din spaţiul post-sovietic, pe motivul greşit că ar fi fost înregistrat într-un stat european. Da, e adevărat, a fost înregistrat în Ungaria, însă în nici un caz după un proces de evaluare corect şi complet. Şi nu a fost înregistrat la EDA, agenţia europeană a medicamentului.
De asta e nevoie, şi de aceea e aşteptat şi vaccinul rus, sau vaccinurile ruseşti să intre în circuitul vaccinării globale, alături de cele chineze, indiene, sud-coreene sau ale oricărui producător ce poate ajuta la combaterea pandemiei. Dar numai după înregistrarea corectă şi validarea acceptată a datelor, pentru a nu periclita viaţa şi sănătatea oamenilor prin efecte secundare – fapt care ar putea îndepărta populaţia de la orice vaccin - dar mai ales pentru a avea impactul scontat de imunizare promis la nivelul populaţiei vaccinate, un deziderat al luptei globale contra Covid-19.
Erată/completare/precizare:
Vaccinul Oxford-AstraZeceva este bazat pe instrucţiunile genetice ale virusului pentru a construi proteina spike. Dar, spre deosebire de vaccinurile Pfizer - BioNTech şi Moderna, care înmagazinează instrucţiunile într-un singur lanţ ARN, vaccinul Oxford utilizeaza un lanţ dublu de ADN.
Se încarcă comentariile...
