Revizuiri de legi cu iz KGB-ist

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Joi, 10 octombrie, Parlamentul a votat în prima lectură mai multe completări la Codul Contravenţional al Republicii Moldova. Unele modificări au stârnit reacţii controversate.

Mihai Ghimpu, de exemplu, a spus că e vorba de introducerea unor interdicţii care ar face imposibil accesul la arhivele comunismului. La rândul său, ministru Justiţiei Oleg Efrim a declarat că cineva încearcă să facă „circ“ pe seama acestui subiect şi a insinuat că nu a fost citit atent proiectul de lege. Efrim a mai precizat de asemenea că "persoanele cu funcţie de răspundere publică sunt un subiect al Codului Contravenţional, alături de persoanele fizice şi juridice. Probabil, în anul 2011, când s-a votat legea, a fost o scăpare la acest compartiment".  Cine are dreptate şi ce se întâmplă, de fapt?

Să le luăm pe rând. Vechea redacţie a articolului 71, punct 1, unul dintre articolele care a generat comentarii, este următoarea:  „Încălcarea de către persoana cu funcţie de răspundere a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale“. Noua redacţie: „Încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie sau a celor cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 15 la 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere“.

Prin urmare, impresia mea este că lista celor care nu au citit atent Codul Contravenţional şi propunerile de revizuire este mai mare decât afirma ministrul Justiţiei. De ce? Pentru că redacţia articolului 71, punct 1, al codului adoptat în 2008 face referire doar la persoanele cu funcţii de răspundere, iar revizuirea din 10 octombrie 2013 prevede sancţionarea persoanelor fizice. Adică, prin persoane fizice se are în vedere  istorici şi jurnalişti, în primul rând, care publică date despre trecutul criminal, fărădelegi sau alte materiale compromiţătoare pentru fosta nomenclatură comunistă, precum şi pentru demnitarii de astăzi. În alte articole supuse revizuirii este propusă însă să fie redusă, nu sporită responsabilizarea persoanelor cu funcţii de răspundere care vor fi găsite vinovate de încălcarea Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal (articolul 74 prim, alineatele 1-5).

Personal, în 2011, am trăit experienţa de a fi chemat la fostul Centru de Combatere a Corupţiei şi Crimelor Economice (astăzi Centrul Naţional Anticorupţie), ca urmare a unei sesizări din partea Centrului Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (CNPDCR). Eram învinuit că aş fi încălcat Legea privind protecţia datelor cu caracter personal prin publicarea informaţiilor despre victimele represiunilor politice. Este adevărat, dosarul intentat a fost clasat. Acum asistăm, prin aceste revizuiri, la o încercare a celor de la CNPDCR de a-şi spori atribuţiile în ce priveşte tragerea la răspundere a celor care publică materiale compromiţătoare despre torţionari sau victime ale represiunilor politice.

Dacă la această observaţie mi se va răspunde că există un articol 2, punct 5 c) din Legea din 2008, care prevede derogarea de la lege - „cu privire la făptuitorul şi victima crimelor de genocid, contra umanităţii şi a crimelor de război“ – răspunsul este că acestea se referă la crimele Holocaustului, nu şi la cele ale comunismului. Or, dreptul internaţional (încă) nu prevede echivalarea crimelor comunismului cu cele ale regimului nazist, ale fascismului, în general. Amintim, de asemenea, că directorul CNPDCR a fost numit ilegal, aşa cum am scris şi în 2011, dar nicio instituţie abilitată nu s-a sesizat, nici PLDM căruia i-a revenit conducerea acestei structuri, conform algoritmului de partajare a responsabilităţilor revenite partidelor din guvernarea actuală.

A se vedea mai mult la acest subiect:

https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/dezbatere-adevarul-pe-cine-protejeaza-legea-1480803.html

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite