Republica Moldova, în tumultul transformărilor şi orbecăiala după azimutul european şi euroatlantic

O evaluare la zi a situaţiei din Republica Moldova

Republica Moldova se afla într-o perioadă de tumult intern şi orbecăială după azimutul potrivit şi direcţia integrării europene şi euroasiatice. Abrodată direct de Federaţia Rusă cu propuneri de soluţie la separatismul nistrean şi deschiderea pieţei, Republica Moldova este şi pe punctul unor pertractări şi concesii inacceptabile.

În această situaţia am fost invitat să susţin conferinţe şi audieri în parlamentele Lituaniei şi Letoniei. Şi iată o evaluare la zi a situaţiei din Republica Moldova.

Am să prezint câteva elemente de context, 5 teme majore şi 3 sugestii de soluţii pentru Republica Moldova.

Mai întâi elementele de context:

a. Situaţia strategică în regiune şi politicile Rusiei:

Rusia a încălcat abordarea frontierei spiritualizate între Occident şi Rusia atunci când, pentru a sancţiona dorinţa Ucrainei post-Maidan de a intra în Spaţiul de Liber Schimb European, alterând proiectele sale integraţioniste, a ales să reacţioneze anexând Crimeea şi generând agresiunea militară din Estul Ucrainei.

Deci în momentul de faţă, singura posibilitate este edificarea unei frontiere de facto întărite, în interiorul Ucrainei, dincoace de linia de contact din Donbas, împreună cu reguli clare de angajare între forţele ruse/pro-ruse şi cele ucrainene.

b. Războiul informaţional

Rusia derulează la nivel global, cu precădere în spaţiul post-sovietic un război informaţional care are impact special în Republica Moldova. CPCEW pe care-l conduc elaborează în prezent o tipizare a războiului informaţional al Rusiei în Estul Europei, printr-un proiect derulat în RM şi România. Particularitatea este că spaţiul public în RM este dominat de 80% TV de producţie rusă, în Rusia, care dă programe de varietăţi şi filme foarte atractive şi injecţii informative dirijate cu impact major în crearea naraţiunilor paralele şi a realităţilor alternative proiectate asupra populaţiei.

c. Situaţia economică

Situaţia economică a Republicii Moldova este extrem de precară, la fel şi cea a regiunii separatiste nistrene. Principalul partener comercial este România şi DCFTA prezintă numeroase instrumente şi pârghii pentur reintegrarea teritorială, dacă există voinţă politică şi nu o abordare prin păcăleală a la russe.

5 teme, 3 posibile soluţii

Tema 1. Naraţiuni şi realităţi alternative în RM

În Republica Moldova sunt discutate două naraţiuni, două motivaţii şi două abordări alternative ale realităţii, care se confruntă şi fac obiectul campaniilor de dezinformare, fiecare parte implicată încercând să deseneze propria realitate paralelă. Astfel, unii vorbesc despre confruntarea geopolitică alternativă Est-Vest, între Rusia şi Occident, între integrarea europeană şi integrarea euroasiatică, alţii despre o realitate în care e vorba despre un oligarh care capturează statul, o situaţia în care Rusia nu are nici o treabă, în care Plahotniuc, oligarhul naţional şi nu Rusia e duşmanul. Rezultatul a fost acela că opoziţia pro-europeană genuină din stradă şi din societatea civilă a fost preluată de către forţele declarat pro-ruse, socialiştii lui Igor Dodon şi anarhiştii antisistem din Partidul Nostru al lui Renato Usatâi.

Tema 2. Lupta anticorupţie

Lupta anticorupţie se desfăşoară la un nivel inferior, fără să atingă nivelul politic, şi într-un ritm de melc, insesizabilă pentru public şi mass-media. După arestarea lui Vladimir Filat, fost premier, nivelul politic a fost ocolit (şi pentru a nu tulbura fragila coaliţie) astfel că a rămas un singur corupt de serviciu, lucru ce e lesne de interpretat drept justiţie selectivă şi răzbunare a rivalului lui Filat, Vladimir Plahotniuc.

Tema trei. Credibilitate şi legitimitatea puterii pro-europene

Actuala majoritate se află într-un deficit acut de legitimitate şi credibilitate publică, la un an şi câteva luni după alegeri. Astfel, deşi a fost votat cu o majoritate confortabilă de 57 de deputaţi, inclusiv gruparea „comuniştilor pro-europeni”, Guvernul Filip nu a putut să-şi prezinte programul în Parlament şi a trecut prin vot în 32 minute din cauza presiunii străzii care a pătruns în clădirea Parlamentului şi l-a agresat pe unul dintre liderii partidelor majorităţii, fostul Preşedinte al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. De asemenea, acelaşi Guvern a fost forţat să depună jurământul în faţa Preşedintelui la miez de noapte, afacerea costând demisia purtătorului de cuvânt al Preşedintelui Timofti, Vlad Ţurcanu, care anunţase public că depunerea jurământului va avea loc abia a doua zi.

Aici se identifică şi prima soluţie pe care o propunem: lărgirea coaliţiei, extinderea majorităţii şi antrenarea opoziţiei pro-europene în efortul de reformă. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu a anunţat deja că e gata să se retragă, în favoarea unui reprezentant pro-european care să susţină reformele, cel mai sigur un reprezentant al PLDM. Cu o asemenea opţiune, actuala putere poate arăta ca nu doreşte monopolizarea funcţiilor din stat de către un singur partid sau un om, după ce PDM(un partid votat de 15% din populaţie şi cu 19 parlamentari aleşi care a ajuns să manevreze majoritatea, după racolări şi traseism) are premierul şi Preşedintele Parlamentului, riscând să preia şi preşedinţia.

În plus, pot fi invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile, cu cunoştiinţe la nivelul politicilor publice, să preia responsabilităţi la nivel de viceminiştri sau directori generali pe diferitele domenii, astfel că Forumul Civic din stradă poate fi implicat în reforme şi întărirea aparatului executiv.

Tema 4. Flic-Flac al PDM între majorităţi

Guvernul Filip al Republicii Moldova a dovedit o înclinaţie genuină pentru reforme şi pentru agenda europeană. În schimb am înregistrat probleme cu majoritatea parlamentară care are tendinţa de a altera legile propuse de guvern, de a tergiversa adoptarea lor şi de a formula agende paralele sau chiar agende parazit. Cea mai importantă preocupare o reprezintă flic-flac-ul Partidului Democrat care îşi permite ieşiri în decor şi schimbări de coaliţie de la dreapta la stânga şi voturi discutabile pe teme parazit alături de socialiştii lui Dodon şi comuniştii lui Voronin. Este şi cazul Declaraţiei pentru Suveranitate, independenţă şi integritate teritorială şi neutralitate, care afectează fundamental relaţiile cu România şi Ucraina şi propriile proiecte naţionale ale Republicii Moldova în soluţionarea problemelor economico-financiare şi nu sancţionează prezenţa trupelor ruse pe teritoriul naţional şi nici separatismul produs de exact cele două partide partener şi co-semnatare a Declaraţiei. Asta în timp ce Moscova, după ce a recrutat voluntari şi mercenari pentru luptele din Donbas pe diferite căi, astăzi face înrolări pe teritoriul Republicii Moldova pentru Armata regulată a Federaţiei Ruse.

Urmează alegeri prezidenţiale directe în care se anunţă candidatul socialiştilor pro-ruşi şi candidatul anarhiştilor pro-ruşi din Partidul Nostru drept principali competitori, împreună cu o puzderie de candidaţi ai partidelor de dreapta. Pericolul este ca în turul doi să intre doi candidaţi pro-ruşi. Acest lucru e inacceptabil.

Aici vine şi a doua soluţie propusă: pregătirea unui candidat unic al opoziţiei pro-europene anti-ruse propus de opoziţia din stradă sau societatea civilă dar acceptabil puterii pro-europene. O asemenea soluţie permite intrarea candidatului în turul doi şi şanse pentru a câştiga alegerile în faţa unui candidat pro-rus.

Tema 5. Nevoia susţinerii Republicii Moldova reale, la nivel european, prin politici serioase

Republica Moldova are nevoie de susţinere serioasă, de proiecte consistente care să sprijine reformele şi să ajute populaţia în această perioadă. Este motivul pentru care România a acordat ajutorul umanitar direct către familiile cele mai expuse şi care riscă cel mai mult în cazul încetării plăţii salariilor şi pensiilor, dar şi un împrumut la dobânda României pe piaţa externă de 150 mln euro pentru drumul european al Republicii Moldova.

Am văzut în ultima vreme încercări de reconsiderare a politicilor europene din Parteneriatul Estic şi Politica de Vecinătate a UE. Putem să constatăm astăzi că politica de extindere, care a fost politica cea mai de succes a UE, cu capacitate de a genera soft power şi putere transformativă la nivelul proiecţiei principiilor şi valorilor europene în vecinătatea contiguă estică şi cea sudică, prin Parteneriatul Estic şi Politica de vecinătate, noi membri fiind principalii beneficiari şi exemple vii ale rezultatelor unor asemenea politici. Dacă statele din vecinătate simţeau atunci că Europa poate veni şi la ele acasă, iată că, după criza datoriilor suverane, Europa a devenit retractilă şi închisă în sine, a generat construcţia de ziduri. Acest fapt a determinat cetăţenii din vecinătate să-şi caute soluţii individuale de salvare care s-au tradus prin ajungerea în inima Europei pentru a beneficia de libertate, democraţie şi prosperitate. Rezultatul a fost şi valurile de refugiaţi, şi pierderea capacităţii de influenţare şi atractivitate, privarea Europei de propriul său soft power.

Aici apare şi a treia soluţie pe care o propunem: Europa are nevoie să inverseze acest trend, să revină la iradierea de valori, principii şi soft power în vecinătate, valorificarea puterii sale transformative normativ-instituţională. În plus, un asemenea proces nu poate fi făcut fără proiecte reale pentru vecinătate, cu precădere pentru vecinătatea contiguă estică, iar statelor asociate precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia trebuie să li se ofere perspectiva europeană, deci perspectiva aderării la UE.