Republica Moldova, în prăpastie

Un banc celebru din perioada comunistă, parafrazat ca să fie adus la realităţile de azi, ar suna cam aşa: „Uniunea Europeană e pe marginea prăpastiei. Ce face acolo? Se uită de sus la noi.”. La asta am fost dus cu gândul după lectura articolului semnat pentru „New York Times” de către fostul prim-ministru al Norvegiei şi actualul secretar general al Consiliului Europei (organizaţie care nu face parte din structura UE), Thorbjorn Jagland.

Numit grav „Aduceţi Moldova de la marginea prăpastiei” („Bring Moldova back from the brink”), articolul enumeră toate contraperformanţele foştilor şi actualilor guvernanţi, evidenţiind cazurile din sectorul bancar, corupţia şi devalorizarea leului. Se menţionează şi acutizarea relaţiilor cu regiunea din stânga Nistrului şi pericolul izbucnirii unor confruntări. De asemenea, se mai afirmă că în lipsa unor schimbări palpabile care să elimine corupţia şi interferenţa politicului în justiţie, vor izbucni tulburări sociale.

Articolul a fost deja comentat în presa din Republica Moldova. La prima vedere, el poate părea pesimist. Însă eu îl consider optimist începând chiar cu titlul său. Republica Moldova e departe de a fi „pe marginea prăpastiei”, aceasta se află la fundul prăpastiei, în cel mai adânc loc, şi nu de azi sau de ieri. Probabil, bunul simţ sau diplomaţia îi împiedică pe politicienii occidentali să spună lucrurilor pe nume până la capăt, deşi se vede că unii dintre aceştia cunosc situaţia de la Chişinău foarte bine.

Pentru nimeni nu mai e un secret că statul moldovenesc supravieţuieşte datorită infuziilor de câteva miliarde de dolari anual pe care le fac cei aproximativ un milion de moldoveni aflaţi în Europa şi Rusia ca să presteze diferite munci pentru a-şi hrăni familiile de acasă. Aceste remitenţe stimulează consumul şi menţin activităţile comerciale, care la rândul lor generează impozite. În plus, acest consum solicită importuri, care trec prin vamă, de unde vin alte impozite. Mult peste jumătate din toate impozitele colectate în Republica Moldova provin anume din activitatea vamală. Însă în 2015, remitenţele au scăzut cu peste 20%, fapt care loveşte în capacitatea de cumpărare a populaţiei şi în nivelul consumului. Încă doi-trei ani în acelaşi ritm, şi vom asista la intrarea statului în incapacitate de plată şi în imposibilitate de a se mai autosusţine, el prăbuşindu-se.

Pe plan social, situaţia se apropie rapid de un punct din care un conflict major între putere şi cetăţeni va deveni inevitabil, fapt pe care-l speculează abil anumite forţe politice şi din societatea civilă. Statul mai are bani în prezent doar pentru a-şi onora obligaţiunile salariale şi a plăti pensiile. Un exemplu este situaţia cu plăţile faţă de agricultorii care investesc bani în propriile afaceri şi care au dreptul să-şi recupereze 20% din investiţii (cei din municipiul Chişinău) şi 40% (cei din provincie), program gestionat de Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Statul are de plătit peste 230 de milioane de lei pentru anul 2014, bani care pe care trezoreria nu-i alocă. Recent, vicedirectorul AIPA a declarat că datoria faţă de agricultori va fi plătită până la sfârşitul lui august, deoarece acum s-a instalat noul guvern, şi s-au semnat documentele de plată de la Ministerul Finanţelor, cu care se întârziase. Se va vedea.

Cum poate fi ridicată din prăpastie Republica Moldova? 

Un posibil răspuns îl dau experţii Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu cu proiectul „Go for Moldova”, care prevede stimularea investiţiilor româneşti în Republica Moldova, atât private cât şi de stat, prin înfiinţarea unor instituţii speciale în România care să gestioneze acest proiect. Iniţiativa, dacă ar fi însuşită şi implementată de la nivel înalt, ar putea avea şanse de reuşită, cu condiţia să se orienteze spre sectorul privat şi autorităţile publice locale din Republica Moldova, pentru că direcţionarea banilor spre instituţiile centrale, chiar cu cele mai nobile intenţii, va însemna intrarea altor miliarde de euro, de această dată din banii contribuabililor români, în aceeaşi gaură neagră unde a intrat şi miliardul de la cele trei bănci din Chişinău.