Republica Moldova, încotro?

Scena politică a Chişinăului cunoaşte în acest moment o fragmentare maximă care aminteşte de degringolada politcienilor de la sfârşitul anilor 90, atunci când Vladimir Voronin a ştiut să profite pentru a impune o dominaţie a Partidului Comuniştilor care s-a întins pe mai mulţi ani.

Puse laolaltă, sondajele din ultimii 15 ani ale Barometrului Opiniei Publice realizat de IPP scot la iveală tendinţele dominante din viaţa politică de la Chişinău.

Dispariţia încrederii în partidele politice din Republica Moldova

După dominaţia aproape necontestată a comuniştilor în politica de la Chişinău de la începutul anilor 2000 a urmat dezvoltarea partidelor de orientare pro-europeană care au înregistrat progrese până în anul 2014. Ascensiunea partidelor pro-europene a coincis cu dispariţia din politică a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) singurul partid care a făcut opoziţie în perioada dominaţiei comuniste. Scandalul miliardului furat s-a suprapus peste căderea accentuată a comuniştilor şi a provocat şi scăderea masivă a încrederii în Partidul Liberal Democrat alături de Partidul Democrat, singurii care au reuşit să îşi conserve poziţia fiind liberalii.

Direcţia de dezvoltare a Republicii Moldova

Ultimii 15 ani au înregistrat o tendinţă constantă a lipsei de încredere a populaţiei în direcţia în care merge Republica Moldova. De la o cotă record de 80% lipsă de încredere în direcţia de dezvoltare în anul 2000 s-a produs o scădere pe parcursul guvernării comuniste – deşi lipsa de încredere a rămas constant la un nivel de peste 50% chiar şi în această perioadă. Guvernările succesive ale partidelor pro-europene au dus la o creştere a lipsei de încredere care a culminat în anul 2015 cu depăşirea recordului negativ din anul 2000 – cota pesimismului ajungând la 88%.

Fragmentarea spectrului politic de la Chişinău

Începutul anilor 2000 au fost coloraţi în roşul comuniştilor, singurul partid care a contestat eficient această dominaţie fiind ani de-a rândul PPCD. La jumătatea primei decade a anilor 2000 peisajul politic de la Chişinău şi-a adăugat mai multe culori – bleul liberal, verdele liberal-democrat şi albastrul democrat – portocaliul PPCD dispărând. Comuniştii nu au mai reuşit să îşi recupereze electoratul, din 2014 până în 2015 fiind înregistrată o fragmentare extremă a preferinţelor alegătorilor de la Chişinău concomitent cu impunerea pe scena politică a unor noi grupări: socialiştii lui Igor Dodon, structura lui Renato Usatîi, Platforma Demnitate şi Adevăr plus gruparea din jurul fostului premier Iurie Leancă.

Mărirea şi decăderea lui Vlad Filat

Pornit din poziţia unui politician de linia a doua, Vlad Filat a înregistrat o creştere spectaculoasă a încrederii pe care a inspirat-o cetăţenilor, dar la fel de spectaculoasă şi rapidă a fost căderea acestui lider.

Dispariţia încrederii în Vladimir Voronin

După apogeul consemnat în 2001 Vladimir Voronin a cunoscut o scădere constantă a cotei de încredere în faţa populaţiei. Deşi a reuşit într-o oarecare măsură să îşi păstreze constantă cota de încredere în timpul guvernărilor pro-europene, Vladimir Voronin a căzut definitiv în ultimii 2 ani, locul său fiind preluat de Renato Usatîi şi Igor Dodon.

Republica Moldova: spre est sau spre vest?

Susţinerea apropierii de UE a Republicii Moldova a înregistrat în decursul ultimilor 15 ani o evoluţie interesantă: cel mai mare sprijin în acest sens a fost înregistrat în perioada de dominaţie a comuniştilor şi a început să scadă chiar în timpul guvernărilor pro-europene.