Regimul lui Putin e construit pe frică şi se poate prăbuşi foarte rapid

Deşi Vladimir Putin se bucură de încrederea conaţionalilor săi la cote foarte mari, aceasta poate scădea dramatic în cazul în care pierde controlul. FOTO AFP

Nivelul fabulos de încredere de care se bucură Putin deseori le creează bătăi de cap analiştilor şi politicienilor occidentali. Unii refuză să creadă că politicile prezidenţiale, care au făcut din Rusia un fel de paria pe arena internaţională, ar putea fi atât de populare acasă, se arată într-o analiză a publicaţie Moscow Times.

Sociologii de frunte din Rusia, economişti şi experţi în ştiinţe politice au încercat să explice secretul fenomenal al popularităţii lui Putin în cadrul unui panel de discuţii organizat la Moscova. Concluziile lor au fost că în ciuda scăderii substanţiale a veniturilor reale din ultimile luni, ruşii continuă să-şi susţină liderul pe măsură ce simt că el îi protejează împotriva atât a ameninţărilor externe, cât şi a celor interne şi îi face să aibă un sentiment de mândrie pentru ţara lor.

Confruntarea cu Occidentul

În acelaşi timp, nivelul record de susţinere este determinat de confruntarea ce are loc în prezent cu Occidentul pe marginea viitorului Ucrainei. Această confruntare ori va stagna, împingând Rusia către o independenţă economică, sau va conduce la o schimbare ce va aduce înpoi în centrul atenţiei provocările din interiorul statului.

În ambele scenarii, rating-ul lui Putin va avea să se confrunte cu o creştere a anxietăţii economice în rândul populaţiei. În primul scenariu, izolarea economică va conduce la o eroziune inevitabilă a standardelor de viaţă a oamenilor, pe măsură ce o confruntare externă nu va mai fi suficientă pentru a asigura rating-ul. În al doilea scenariu, oamenii vor repune pe agenda de zi problemele interne şi vor conştientiza erorile economice ale lui Putin, consideră experţii. 

Uniţi în faţa pericolului extern

„În timp ce la începutul lui 2014, oamenii erau inspiraţi de Olimpiada de la Soci şi anexarea Crimeei, ulterior au simţit că ei trebuie să fie uniţi în faţa unui duşman extern”, a declarat sociologul Serghei Belanovski. 

„Astăzi vedem că există un nou factor al anxietăţii: oamenii se tem să piardă ceea ce au, de aceea există o opunere faţă de proteste”, a declarat acesta. 

Previziunile analiştilor au fost făcute pentru raport intitulat „Între Crimeea şi criză: de ce ruşii şi-au schimbat obiectivele sociale?”, comandat de fostul prim-ministrul al Finanţelor Aleksei Kudrin şi prezentate de către Mihail Dmitriev, un fost consilier al prim-ministrului. Autorii raportului sunt aceeaşi experţi care au au avut dreptate în prezicerile privind valul de proteste la Moscova şi marile centre urbane în urma alegerilor în Duma de Stat din 2011 şi au prevăzut, de asemenea, stagnarea economiei ruse din 2013-2014.

Reinventându-l pe Putin 

În timpul celor 15 ani de aflare la conducerea Kremlinului, Putin a răspuns la diferitele priorităţi sociologice ale populaţiei, a spus raportorul. În anii 2000, societatea rusă a realizat un mare pas în ceea ce priveşte consumul, creşterea standardelor de viaţă şi schimbarea priorităţilor imediate, diferite de cele de supravieţuirii de zi cu zi.

Până în 2011, ruşii au început să se gândească mai mult la dezvoltarea lor pe termen lung, cerând o mai mai bună calitate a sistemului sănătăţii şi educaţiei. Aceste cereri nu au fost realizate, iar oamenii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de perspectivele lor personale.

La sfârşitul anului 2013, mulţi indicatori sociali au scăzut, iar oamenii au devenit tot mai puţin încrezători în viitorul lor şi majoritatea a început să creadă că statul a intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit sondajelor institutului independent Levada Center.

Această perioadă s-a încheiat la începutul anului 2014, când Jocurile Olimpice de la Soci şi anexarea Crimeei a propulsat un val de entuziasm în rândul populaţiei, iar Putin a cunoscut o creştere istorică a rating-ului.

Rating-uri imune

Euforia nu a durat mult, pentru că Rusia a fost lovită de o criză economică ce a rezultat din prăbuşirea preţului la petrol, din sancţiunile impuse de guvernele Occidentale şi din ineficienţa structurală a economiei interne. Cu toate acestea, rating-urile lui Putin au rămas mari, deoarece oamenii au simţit protecţia împotriva ameninţări externe. „Rating-ul lui Putin de fiecare dată a corespuns cu modul în care populaţia a simţit starea economiei, însă astăzi există un decalaj mare între aceste două variabile”, a spus Dmitriev. „În cazul în care conflictul din Ucraina dispare sau devine îngheţat, rating-ul va scădea destul de repede, şi va reveni la factorul atitudinii faţă de economie”, a mai spus acesta. 

În pus, dacă conflictul din Ucraina va începe să apară ca unul lipsit de importanţă sau urgenţă, rolul propagandei mass-media de stat se va diminua şi va ajunge la cotele anului 2013, când oamenii au început să creadă sursele de informare alternative, a spus Dmitriev.

Mândria naţională

În timp ce Dmitriev şi Belanovski, subliniază în raportul lor că nivelul actual al consumului, în cazul în care factorul Ucraina va dispărea, în cazul ruşilor va descreşte inevitabil, iar ruşii vor înainta tot mai mari cereri faţă de instituţiile gvernamentale. Unii experţi au fost şi mai pesimişti. 

„Ceea ce noi vedem, este că oamenii nu au o imagine clară asupra viitorului lor, ei trăiesc din reproducerea a ceea ce au deja”, a spus Lev Gudkov, preşedintele Levada Center. „Cea mai mare temere este că ei pot pierde ceea ce au deja”, a spus acesta. Potrivit lui Gudkov, ruşii acţionează dintr-un adânc complex de inferioritate şi din dorinţa de a trăi într-un stat mare. Aceste sentimente au fost satisfăcute brusc de anexarea Crimeei şi de conflictul ce se desfăşoară în Ucraina.

În acelaşi timp, când conflictul din Ucraina va fi rezolvat, ţara nu se va mai întoarce la punctul de plecare, a spus analistul.  „Regimul se acum se transformă din unul autoritar în unul represiv”, zice Gudkov. „Propaganda împotriva Ucrainei a făcut programul de reforme pentru Rusia mai puţin probabil, a spus acesta.

Moştenirea sovietică

Boris Makarenko, preşedintele Centrului pentru Tehnologii Politice de la Moscova, a spus în cadrul panelului de discuţii că problema Rusiei constă în faptul că diferitele grupuri de interese au eşuat în formarea puterilor care ar putea fi active la nivel politic. În consecinţă, peisajul politic este plat, iar actorii de la Kremlin sunt singurii jucători activi. „Regimul sovietic a suprimat toate diviziunile sociale, etnice şi culturale care acum s-ar fi dezvoltat într-o viaţă politică vibrantă”, a declarat Makarenko.

Vladimir Putin se bucură de încrederea a 86% dintre ruşi, conform unui sondaj Levada Center din luna februarie 2015.