Lideri de opinie despre referendumul privind limba română în Republica Moldova: „O intenţie jalnică de a cerşi voturi“

Lideri de opinie despre referendumul privind limba română în Republica Moldova: „O intenţie jalnică de a cerşi voturi“

Identitatea naţională şi statutul limbii române sunt probleme dureroase în Basarabia FOTO:; wikimedia

Decizia Curţii Constituţionale nu a însemnat recunoaşterea imediată a limbii române drept limbă oficială în Republica Moldova, aşa cum s-au aşteptat mulţi. Dezbinaţi de interese de partid, politicienii nu sunt capabili să modifice Legea Supremă în Parlament şi vor să paseze poporului această responsabilitate.

Democraţii consideră că referendumul e cea mai bună metodă pentru a rezolva odată şi pentru totdeauna problema denumirii limbii de stat. Şi liberal-democraţii spun că asta ar fi soluţia, având în vedere că modificarea Constituţiei în Parlament este imposibilă în această legislatură. Reformatorii cred că valorile naţionale nu se supun plebiscitului, în timp ce liberalii cer deputaţilor să modifice „neîntârziat“ Legea Supremă, iar opoziţia condamnă hotărârea Curţii Constituţionale. În acest context, „Adevărul“ a provocat mai mulţi lideri de opinie din diferite domenii să spună cât de oportună ar fi organizarea unui astfel de referendum într-o societate scindată, care, după 22 de ani de independenţă, încă nu şi-a regăsit identitatea furată în comunism.  

Demir Dragnev, istoric:

Limba pe care o vorbim este, fără îndoială, română. O zicem nu numai noi, cei din spaţiul românesc, ci şi întreaga Europa. Au dovedit-o şi mulţi cercetători, nu de azi sau de ieri, ci demult. Nu văd de ce-ar trebui să hotărască oamenii simpli cum se numeşte limba care are o bază ştiinţifică. „Moldoveneasca“ este o invenţie politică, încă de pe vremea lui Stalin. La fel au vrut să procedeze şi alţi politicieni inventând „limba austriacă“ sau „cubaneză“, dar toate au fost nişte încercări aberante. Cei care spun că vorbim „moldoveneasca“ o fac din frică de progres, pentru că tot ceea ce e românesc înseamnă automat european. Este şi o altă categorie: cei care vorbesc ruseşte. Pentru ei, este foarte comod să nege limba pe care n-o cunosc şi să aducă aşa-numite dovezi din cronici. Apare şi un conflict de generaţii. Tinerii sunt conştienţi că vorbesc româneşte, iar părinţii lor sunt încă influenţaţi de dogmele trecutului.

Irina Condrea, filolog:

Această intenţie are scopuri politice şi electorale, nu de a determina un adevăr ştiinţific. Nu poţi stabili
printr-un referendum când se începe semănatul sau cum funcţionează un motor, sunt chestiuni pe care trebuie să le spună specialiştii. S-a trecut foarte repede la problema identitară, de aceea lumea s-a isterizat. Mulţi au spus: „Nu vrem să fim români, nu vrem să ne pierdem statul“, când întrebarea este ce limbă vorbim. Cei care vor referendum ştiu foarte clar că răspunsul va fi „moldoveneasca“. De ce să mai cheltuiască bani? E o problemă spinoasă, care le dă mereu apă la moară politicienilor. Nu cred că e o pură întâmplare că acest subiect a reapărut acum, înainte de alegeri. Fiecare are nevoie de PR. Dacă s-ar institui un moratoriu, n-ar mai fi atâta zarvă. Să lăsăm şcolile şi cercetătorii să se ocupe de această problemă, nu politicienii.

Daniela Terzi-Barbăroşie, psiholog:

Populaţia Moldovei este încă destul de confuză referitor la obârşia sa, la rolul şi locul nostru sub soare. În mintea şi sufletul multora este impregnată o viziune deformată despre România şi despre descendenţa noastră. În cei peste 45 de ani de ideologizare sovietică, cuvântul „român“ era asociat cu fascismul, cu trădători, cotropitori, jandarmerie. În conştientul colectiv mai persistă convingeri antiromâneşti, iar acest lucru se răsfrânge şi asupra identităţii lingvistice, care a rămas un subiect controversat, pentru că foarte puţini decidenţi au atras atenţie acestei probleme. Nu e de mirare că moldovenii încă nu rezonează cu identitatea lingvistică românească, nimeni nu s-a preocupat de corectarea neadevărurilor istorice. I-aş întreba pe cei care vor acest referendum: Ce soluţii au ei pentru situaţia în care populaţia nu va fi de acord cu modificarea Constituţiei? Oare atunci nu vor respecta decizia Curţii Constituţionale?

Vasile Croitoru, politolog:

Ar fi cea mai mare prostie să faci un astfel de referendum, ţinând cont de componenţa etnică din ţară şi de politizarea problemei respective. Având în vedere că la plebiscit participă toţi cetăţenii Republicii Moldova, sunt sigur că vor decide denumirea limbii nu atât moldovenii, cât alte etnii, manipulate din exterior. Dacă s-ar organiza, totuşi, un referendum, ar trebui să fie selectaţi doar moldovenii, dar ajungem oricum la ridicol, pentru că oamenii care au crescut în perioada sovietică şi au fost îndoctrinaţi cu teorii moldoveniste vor spune că vorbim „moldoveneasca“. Ar trebui să fie introdus un moratoriu cu privire la chestiunea respectivă. Este Declaraţia de Idependenţă, s-a expus Academia de Ştiinţe, avem şi poziţia Curţii Constituţionale, pe cine să mai întrebăm ce limbă vorbim? Nu e momentul potrivit să fie pusă la vot schimbarea articolului 13 nici în Parlament, mai ales că intrăm într-un an electoral şi iarăşi se va împărţi societatea în tabere. Unele partide profită de problemele identitare şi scot din asta dividende politice.

Igor Cobileanski, regizor: 

E aiurea să vii cu astfel de întrebări în secolul XXI. Aş înţelege dacă apărea o polemică acum patru secole, dar pe vremea noastră, când există academii care au dovedit ştiinţific că limba vorbită de noi este româna, cum poate să mai fie organizat un astfel de referendum? Cred că această intenţie este o jalnică modalitate de a cerşi voturi de la oamenii în etate sau de la cei care n-au avut parte de o educaţie pe măsură. Ei vor spune că vorbesc „moldoveneasca“ şi vor aduce partidelor câteva voturi în plus la alegeri. Iar peste 20 de ani, când bătrânii se vor duce la cei drepţi, referendumul va da cu totul alte rezultate şi va fi, din nou, o cheltuială de bani.

Nicolae Botgros, dirijor: 

La ce bun să mai întrebi lumea dacă şi aşa e clar că limba noastră e româna. Eu n-am nevoie să răspund la referendum ce limbă vorbesc, am spus asta încă acum 40 de ani, când am fondat orchestra «Lăutarii». Îmi pare rău de cei care gândesc alt-fel. Am mulţi prieteni care spun că sunt români şi vorbesc româneşte, dar, din păcate, sunt şi moldovenişti. Ciudat e că mulţi din cei care se bat în piept că sunt moldoveni şi vorbesc moldoveneşte poartă în buzunare paşapoarte româneşti. E de vină conducerea, pentru că avem o mulţime de „dirijori“ la guvernare şi fiecare vorbeşte în limba sa. Marian Lupu vorbeşte „moldoveneşte“, Vlad Filat – româneşte, iar Mihai Ghimpu – limba păsărească. Nu cred că se va schimba vreodată părerea oamenilor noştri despre limbă, pentru că ţara noastră e pe o undă greşită. Nu ştiu dacă are rost acest referendum. Guvernanţii noştri au făcut mai multe plebiscite şi toate au eşuat. Acesta nu va fi o excepţie.

Pavel Borşevschi, preot:

Chiar azi am vorbit cu credincioşii la biserică despre limba noastră. Parlamentarii noştri ştiu foarte bine ce în limbă se adresează, dar nu vor să recunoască. Vorbim în limba mamei, limba română. Dreptatea nu are limbă, are conştiinţă. În loc să se preocupe de pensii şi de bunăstarea acestei naţiuni, ei vor să ne întrebe ceva ce ştiu deja. Nu trebuie să întrebe poporul, ci trebuie să-l slujească. Dar ei se folosesc de popor într-un mod foarte ieftin. Să le fie ruşine politicienilor că acum, în postul Crăciunului, în loc să ne împăcăm între noi, ei ne aţâţă cu astfel de întrebări!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările