RECONSTITUIRE 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

RECONSTITUIRE 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Lupta pentru unirea Basarabiei cu România

Astăzi se împlinesc 95 de ani de la votul istoric al Sfatului Ţării de la Chişinău. „Adevărul“ vă prezintă principalele episoade ce au dus la acest act curajos, dar şi personalităţile care au pus umărul la făurirea unirii.

Organul reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Ţării, a fost constituit la 21 noiembrie 1917 şi a activat până la 27 noiembrie 1918. În acest răstimp, s-a întrunit în 82 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare. Sfatul Ţării a votat, la 2 decembrie 1917, formarea Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 24 ianuarie a proclamat independenţa ei de Rusia Sovietică. La 27 martie 1918, cu 86 de voturi pro, trei împotrivă şi 36 abţineri Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia privind Unirea Basarabiei cu România. Sfatul Ţării a fost condus de trei preşedinţi şi a constituit trei guverne. La 27 noiembrie, forul legislativ a votat reforma agrară, a renunţat la doleanţele formulate în Declaraţia de Unire din 27 martie acelaşi an şi s-a autodizolvat.

Ideea unui parlament al regiunii, denumit Sfatul Ţării, a apărut în primăvara anului 1917. Au existat şi câteva tentative de a-l crea, dar care nu s-a încheiat cu succes. Abia la Congresul militarilor moldoveni, care s-a ţinut între 20 şi 27 octombrie 1917, iniţiativa a prins contur. Congresul a adoptat o rezoluţie privind constituirea Sfatului Ţării, iar în ultima zi de lucru a decis înfiinţarea Biroul de organizare a Sfatului Ţării. Iniţial, Congresul a decis constituirea Sfatului Ţării din 130 de deputaţi (120 din Basarabia şi zece locuri pentru moldoveni de peste Nistru). Venind în întâmpinarea solicitărilor, dar şi pentru a cuprinde cât mai mulţi reprezentanţi ai entităţilor colective şi etniilor conlocuitoare în organul reprezentativ al Basarabiei, Biroul a revenit asupra numărului deputaţilor, mărind componenţa acestuia până la 150.

Structura Legislativului

Potrivit istoricului Valeriu Popovschi, schema de repartizare a locurilor în Sfatul Ţării, stabilită la şedinţa Biroului de organizare din 6 noiembrie 1917, includea 29 de instituţii şi organizaţii. Au fost luate în calcul instituţiile administrative, partidele politice, societăţile culturale şi profesionale ale basarabenilor şi etniilor conlocuitore.

La prima etapă, schema a cuprins şi doi reprezentanţi ai etniei rome. Însă, în lipsa unei organizări şi în imposibilitatea de a identifica cui trebuie adresate scrisorile pentru alegerea unui deputat, mandatele etniei respective au fost repartizate altor minorităţi.

Militantul pentru drepturile naţionale ale basarabenilor şi scriitorul Constantin Stere, prin decizia deputaţilor din 27 martie 1918, a fost cooptat în Sfatul Ţării, devenind astfel cel de-al 151-lea deputat.

Biroul de organizare a ales drept sediu pentru Sfatul Ţării clădirea Gimnaziului de băieţi numărul 3 din strada Livezilor (actualmente Mateevici). Administrator al sediului a fost numit deputatul Ion Păscăluţă, iar o companie de 200 soldaţi şi marinari a asigurat paza clădirii.

Fraţi şi consăteni s-au reîntâlnit în Parlament

Soarta a făcut ca, în acei ani tulburi, oameni din acelaşi sat, după mulţi ani de despărţire, să se întâlnească tocmai în parlamentul basarabean. Ei reprezentau formaţiuni şi locuri diferite - mulţi veneau direct de pe front. Unii consăteni erau rude, iar doi dintre ei erau fraţi – Nicolae şi Pavel Grosu din comuna Bardar.

Trei sate au delegat în Sfatul Ţării câte trei deputaţi, iar alte 11 câte doi. Satele care au avut câte trei deputaţi în Sfatul Ţării sunt: Răzeni şi Suruceni din judeţul Chişinău şi Cuşălăuca din judeţul Soroca. Satele care au delegat în Sfatul Ţării câte doi deputaţi sunt (în ordinea alfabetică a judeţelor): Sângerei (Bălţi), Corjova (Bender), Volintiri (Cetatea Albă), Bardar şi Costeşti (Chişinău), Bogzeşti, Ignăţei şi Isacova (Orhei), Popeşti, Tătărăuca Veche şi Tătărăuca Nouă (Soroca).

Pe parcursul activităţii sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni. Prima sesiune, pregătită şi convocată de Biroul de organizare a Sfatului Ţării, s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie 1917-28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, convocată prin Înalt Decret Regal, şi-a ţinut lucrările între 25 şi 27 noiembrie 1918.

Aprobarea Unirii şi felicitările Regelui

Unirea Basarabiei cu România a fost salutată de Regele Ferdinand I. Suveranul, care în acel timp se afla la Bârlad, a trimis la Chişinău o telegramă.

„Cu adâncă emoţie şi cu inima plină de bucurie, am primit ştirea despre spontanul act ce s-a săvârşit la Chişinău. (...) Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat în zile de restrişte să văd după o sută de ani pe fraţii basarabeni venind iarăşi la Patria-Mamă“, scria regele Ferdinand.

Activitatea Legislativului regiunii a fost extrem de rodnică, el întrunindu-se, în total, în 82 de şedinţe plenare. Unii deputaţi au convocat alte două şedinţe, însă acestea nu au fost regulamentare şi nici n-au avut cvorum.

Potrivit unor date încă nedefinitivate, numărul total al celor care au făcut parte din corpul legislativ al Basarabiei se ridică la circa 259 deputaţi.

Având în vedere faptul că aproape toţi deputaţii aveau locuri de muncă permanente, Sfatul Ţării îşi ţinea şedinţele seara. De obicei, şedinţele începeau la ora 21.00 sau chiar la 22.00 şi se prelungeau mult după miezul nopţii. În cadrul Sfatului Ţării, au fost constituite patru fracţiuni: Blocul Moldovenesc, Fracţiunea Ţărănească, Fracţiunea Minorităţilor, Fracţiunea Socialistă.

La 2 decembrie 1917, parlamentul regiunii votează formarea Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 24 ianuarie 1918, cu unanimitate de voturi, proclamă independenţa RDM.

Conducerea Sfatului Ţării

Primul preşedinte al Sfatului Ţării a fost Ion Inculeţ (21 noiembrie 1917 – 2 aprilie 1918), fotoliu ocupat ulterior de Constantin Stere (2 aprilie 1918 – 25 noiembrie 1918) şi Pan Halippa (25-27 noiembrie 1918).

La început, Blocul Moldovenesc îl vedea preşedinte al Sfatului Ţării pe Ion Pelivan, cel mai titrat basarabean în lupta pentru drepturile naţionale. Însă, în noaptea de 21 noiembrie, pe la 4 dimineaţa, o delegaţie a mers la Pelivan şi l-a rugat să cedeze funcţia lui Ion Inculeţ, deoarece minorităţile ameninţase-ră că nu-l vor vota pe el preşedinte. Pelivan a cedat.

Trei guverne timp de un an

Cele trei guverne ale Basarabiei, formate în perioada activităţii Sfatului Ţării, s-au confruntat cu probleme deosebit de complicate de ordin politic, social, economic şi spiritual. Primul executiv în frunte cu Pantelimon Erhan a fost constituit la 7/8 decembrie 1917 şi a activat până la 19 ianuarie 1918. Cel de-al doilea guvern, condus de dr. Daniel Ciugureanu, a fost format la 19 ianuarie 1918 şi a activat până la 9 aprilie 1918, iar ultimul cabinet şi-a desfăşurat activitatea între 9 aprilie şi 12 decembrie 1918, avându-l ca preşedinte pe dr. Petre Cazacu.

Guvernul Basarabiei a fost format din zece directorate generale, în frunte cu un director general. De exemplu, prin legea din 29 noiembrie 1917, Guvernul Basarabiei avea următoarea structură:
Preşedinte al Consiliului Directorilor Generali;
1) Director general de Interne
2) Director general de Finanţe
3) Director general de Instrucţie Publică
4) Director general al Căilor Ferate, Poştelor, Telegrafului şi Telefonului
5) Director general de Război şi Marină
6) Director general de Justiţie şi Culte
7) Director genera al Industriei, Comerţului şi Muncii
8) Director general pentru Afacerile Străine
9) Director general al Agriculturii
10) Director general al Controlului

Decanul de vârstă avea 59 de ani

Elena Alistar-Romanescu, aleasă de Liga femeilor moldovence, a fost singura femeie care a votat Unirea, iar cel mai în vârstă deputat a fost Nicolae N. Alexandri care, la ziua deschiderii lucrărilor Sfatului Ţării, avea 59 de ani. Una din figurile marcante ale Sfatului Ţării a fost preotul Alexandru Baltaga. Dintre reprezentanţii minorităţilor naţionale, Unirea a fost votată doar de polonezul Felix Dudchievicz şi ucraineanul Ştefan Botnariuc.

În momentele de grea cumpănă pentru Sfatul Ţării şi tânărul stat Republica Democratică Moldovenească - sfârşitul lui decembrie 1917 – începutul anului 1918, Guvernul condus de Pantelimon Erhan a solicitat ajutorul militar al României. Generalul Ernest Broşteanu, aflat în fruntea diviziei XI-a, venind dinspre Ungheni, Străşeni, intră în Chişinău la 13 ianuarie şi astfel Basarabia a scapat de bolşevism şi anarhie.

Şedinţa istorică din 27 martie a fost precedata de votarea unor moţiuni de Unire cu România la 3, 13 şi 25 martie, de către consiliile locale din oraşele şi judeţele Bălţi, Soroca şi Orhei.

La şedinţa din 27 martie 1918, cu 86 de voturi pentru, 36 de abţineri, trei voturi împotrivă şi 13 deputaţi lipsă - Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia istorică de Unire a Basarabiei cu România.

Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România
Adoptată în şedinţa Sfatului Ţării de la 27 martie/9 aprilie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.
Această unire se face pe următoarele baze:
1. Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul român.
2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.

6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.

7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei în Parlamentul român.

8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.

9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.

10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării,
I. Inculeţ
Secretarul Sfatului Ţării,
I. Buzdugan

La 27 noiembrie acelaşi an, forul legislativ a votat reforma agrară, a renunţat la doleanţele formulate în Declaraţia de Unire din 27 martie şi s-a autodizolvat.

Unirea ne-a scăpat de multe tragedii

N-avem cărţi şi filme despre Sfatul Ţării

După 95 de ani de la Unire ne punem mereu aceeaşi întrebare: de ce activitatea Sfatului Ţării nu este cunoscută şi propagată.

În acest context, ne întrebăm dacă există un roman în care să se vorbească, prin cuvântul artistic, despre constituirea şi activitatea Sfatului Ţării sau, măcar, despre vreo şedinţă mai importantă a acestuia?

Ar fi frumos să citim şi despre memorabilul Congres al învăţătorilor din Basarabia, care a avut loc pe 25-28 mai 1917, în cadrul căruia delegaţii au pledat pentru reabilitarea limbii noastre, pentru adoptarea alfabetului latin, iar scriitorul Alexei Mateevici a rostit celebrele fraze: „Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania“ şi „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut“.

E un subiect şi turneul pe care Teatrul Naţional din Iaşi, condus de Mihail Sadoveanu, l-a întreprins la Chişinău în ianuarie 1918, când Basarabia şi-a proclamat independenţa faţă de Rusia.

Nici spectacole, nici tablouri

Există oare la noi vreo piesă de teatru în care să-i vedem pe artiştii noştri interpretând rolurile unor personalităţi ca Ion Inculeţ, Pan Halippa, Ion Pelivan, Anton Crihan, Ion Buzdugan, Gherman Pântea, Teofil Ioncu, Elena Alistar?

Există oare vreun tablou ce ar reflecta evenimentele istorice produse în ţinutul nostru acum 95 de ani (spre exemplu, momentul când Alexei Mateevici recită pentru întâia oara nemuritoarea sa poezie „Limba noastră“, la cursurile pentru învăţători din vara anului 1917)?

Sau vreo galerie unde am putea admira portretele celor 86 de deputaţi ai Sfatului Ţării care au votat Unirea de la 27 martie 1918? De ce regizorii şi scenariştii noştri nu fac vreun film artistic sau documentar dedicat mişcării naţionale din Basarabia anilor 1917-1918 şi figurilor importante care s-au aflat în fruntea acestei mişcări?

Se ştie doar că soarta multora dintre acele personalităţi - cum ar fi Pan Halippa, Vladimir Bodescu, Grigore Turcuman, Ion Ignatiuc, Feodesie Bujniţă - a fost una tragică, ei fiind duşi, după 1940, în gulagurile sovietice…

Nu avem romane, filme, piese de teatru, tablouri despre Unirea de la 1917 şi cei care au înfăptuit-o. În schimb, despre instaurarea puterii sovietice în Moldova, despre „eroii“ Grigore Kotovski şi Serghei Lazo avem câte vreţi...

Sate, licee şi străzi cu nume de eroi

După 1991, aleşii locali au înveşnicit numele unora dintre înaintaşii noştri. Liceul din satul Vorniceni (Străşeni) poartă numele lui Ion Inculeţ; gimnaziul din comuna Pelivan (Orhei) - al lui Ion Pelivan; gimnaziul din Cubolta (Sângerei) şi liceul din oraşul Edineţ - numele lui Pan Halippa; cel din Tănătari (Căuşeni) - al lui Pantelimon Erhan; cel din Cărpineni (Hânceşti) - al lui Ştefan Holban.

În memoria lui Constantin Stere au fost denumite liceul din Soroca şi gimnaziul din Chircani (Cahul); numele lui Anton Crihan îl poartă Şcoala medie din Sângerei, iar un liceu din Chişinău se numeşte „Elena Alistar“. Cu regret, lista se încheie aici, deşi în Republica Moldova sunt peste 1.400 de instituţii şcolare, la care se adaugă sute de grădiniţe, biblioteci etc.

Pe strada Unirii, în Chişinău

Chişinăul, graţie primului primar democrat Nicolae Costin, a redenumit câteva străzi şi azi ne plimbăm cu plăcere pe străzile Ion Inculeţ, Pan Halippa (admirând şi bustul instalat aici), Elena Alistar, Anton Crihan, Pantelimon Erhan, Ion Pelivan, Ştefan Holban ş.a., dar şi pe Sfatul Ţării şi Unirii. Aşadar, administraţia locală de până la anul 2000 şi-a făcut, într-un fel, datoria. Este timpul actualilor edili să contribuie la opera de scoatere din anonimat a fruntaşilor noştri din anii 1917-1918.

Primii paşi în această direcţie au fost făcuţi. Astfel, la aniversarea a 90-a de la Unirea din 27 martie 1918, la Ialoveni a fost inaugurată Piaţa Unirii şi Parcul Sfatul Ţării. E un gest de recunoştinţă pentru cei 14 reprezentanţi din plasa Ialoveni (actualul raion cu aceeaşi denumire) în Sfatul Ţării.

Cladirea Sfatului Ţării/ FOTO de epocă

ncă până la 1940 numele câtorva fruntaşi ai Sfatului Ţării au fost acordate unor sate basarabene, dar după anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică acestea au fost schimbate. După 1991, autorităţile locale au revenit la denumirile anterioare. Printre cei care s-au învrednicit de onoarea ca numele lor să fie purtate de localităţi sunt Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Anton Crihan - toate în raionul Orhei; Vasile Ţanţu – un sat din raionul Nisporeni (dispărut). Numele lui Pan Halippa îl poartă o mahala din comuna Ulmu, raionul Ialoveni.

Nu demult consiliul local al comunei Buţeni, raionul Hânceşti, a denumit o stradă în memoria deputatului Ion Harbuz, originar din această localitate, iar o alta a fost botezată Sfatul Ţării.
Deci, este loc de mai bine.

Supuşi represiunilor politice de către regimul comunist

Cel puţin 40 de deputaţi ai Sfatului Ţării au fost supuşi represiunilor politice de către regimurile comuniste din Uniunea Sovietică şi România.

Primele victime ale regimului sovietic au fost deputaţii care în anul 1918 au trecut Nistrul în URSS. Deputatul Arcadie Osmolovski (a votat împotriva Unirii Basarabiei cu România) a fost arestat de NKVD, iar la 27 aprilie 1931 suferă un atac de cord şi moare. Alţi doi deputaţi din Sfatul Ţării, Gavril Buciuşcan şi Ivan Crivorucov, deşi au participat activ la formarea RASS Moldoveneşti, deţinând şi funcţii importante, au fost împuşcaţi în toiul Marii Terori din anul 1937.

Pan Halippa, în arestul securităţii sovietice/ FOTO Dosar SIS

Numărul deputaţilor Sfatului Ţării supuşi represiunilor politice s-a mărit după anexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940.

Patru deputaţi - Ştefan Botnariuc, Teodor Neaga, Nicolae Secară şi Grigore Turcuman - au decedat în gulag, în penitenciarul din oraşul Penza din Rusia, alţi patru - Alexandru Baltaga, Vladimir Bodescu, Constantin Bivol şi Ion Ignatiuc – au murit în gulag în oraşul Kazan, RASS Tătară.

În anul 1952, Pan Halippa care era închis la penitenciarul din Sighet, România, a fost predat autorităţilor sovietice şi, la 22 iunie acelaşi an, a fost condamnat la 25 de ani de gulag. După trei ani petrecuţi în închisorile din regiunea Krasnoiarsk, a fost expulzat în România.

Mormintele deputaţilor

Mormintele deputaţilor Sfatului Ţării se află în mai multe state din Europa (Republica Moldova, România, Germania, Polonia, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Franţa), dar şi în America de Nord (Canada). Unii deputaţi au murit în tihnă, de bătrâneţe, alţii - în gulagul sovietic.

La Cimitirul Central din Chişinău, din strada Armenească, îşi dorm somnul de veci Nicolae N. Alexandri, Vasile Cijevschi, Ion Costin, Anton Crihan, Serghei Donico-Iordăchescu, Boris Epure, Vasile Laşcu, Nicolae Moghileanschi, Iacob Sucevan şi Vasile Ţanţu. Tot acolo se află cenotaful în memoria lui Constantin Bivol, exterminat în gulag.

Deputatul Nicolae Mămăligă, decedat la 29 aprilie 1929, a fost înmormântat în cimitirul Bisericii „Sf. Dumitru“ din cartierul Botanica din Chişinău. În timpul reconstrucţiilor din zonă, cimitirul şi, implicit, mormântul lui Nicolae Mămăligă, au fost distruse.

Simion Galeţchi este înmormântat în satul Donduşeni, raionul Donduşeni, iar Andrei Găină - la Chiţcanii Vechi, Teleneşti.

La cimitirul Mănăstirii Cernica din Bucureşti se află mormintele lui Pan Halippa, Vlad Bogos, Anatolie Moraru, Ion Pelivan, Elefterie Sinicliu şi Nicolae Suruceanu, iar la Cimitirul
Bellu se află mormântul Elenei Alistar-Romanescu (reînhumată în cavoul familiei Isanos), precum şi ale lui Vasile Bârcă, Ion Buzdugan şi Dumitru Topciu.

Ion Inculeţ este înmormântat în biserica din comuna Bârnova, judeţul Iaşi; Vasile Harea şi Teofil Ioncu - la cimitirul din oraşul Iaşi, iar Dumitru Cărăuş - la Timişoara.

Lista deputaţilor Sfatului Ţării care la 27 martie 1918 au votat pentru Unirea Basarabiei cu România
(în ordine alfabetică, cu indicarea locului de naştere)

1. Alexandri Nicolae — n. or. Chişinău
2.  Alistar Elena — n. com. Vaisal, jud. Ismail (azi Ucraina)
3.  Baltaga Alexandru — n. com. Lozova, jud. Chişinău (azi r-nul Străşeni)
4.  Bivol Constantin — n. com. Costeşti, jud. Chişinău (azi r-nul  Ialoveni)
5.  Bârcă Teodor — n. com. Costeşti, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
6.  Bârcă Teodosie — n. com. Tătărăuca Nouă, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
7.  Bogos Vladimir — n. com. Boldureşti, jud. Chişinău (azi r-nul Nisporeni)
8.  Bosie-Codreanu Nicolae — n. com. Noua Suliţă, jud. Hotin (azi Ucraina)
9.  Botnariuc Ştefan — n. com. Balan, jud. Bălţi (azi r-nul Râşcani)
10.  Bodescu Vladimir — n. com. Durleşti, jud. Chişinău (azi mun. Chişinău)
11.  Budişteanu Ignatie — n. com. Pârliţa, jud. Bălţi (azi r-nul Făleşti)
12.  Buiuc Ilarion — n. com. Chiperceni, jud. Orhei (azi r-nul Orhei)
13.  Buruiană Gheorghe — n. com. Recea, jud. Chişinău (azi r-nul Străşeni)
14.  Buzdugan Ion — n. com. Brânzenii Veci, jud. Bălţi (azi r-nul Teleneşti)
15.  Caraman (Caraiman) Anton — n. com. Izvoare, jud. Orhei (azi r-nul Orhei)
16.  Cazacliu Grigore — n. com. Cuşălăuca, jud. Soroca (azi r-nul Şoldăneşti)
17.  Cazacliu Ion — n. com. Cuşălăuca, jud. Soroca (azi r-nul  Şoldăneşti)
18.  Cazacliu Vladimir — n. com. Cuşălăuca, jud. Soroca (azi r-nul Şoldăneşti)
19.  Cărăuş Dimitrie — n. com. Sevirova, jud. Soroca (azi r-nul Floreşti)
20.  Cerescu (Ciorăscu) Vasile — n. com. Suruceni, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
21.  Cernăuţeanu Nicolae — n. com. Bălăsineşti, jud. Hotin (azi r-nul Briceni)
22.  Cernov Nicolae — n. com. Ciucur Mingir, jud. Tighina (azi r-nul Cimişlia)
23.  Chiriac Afanasie — n. com. Corjova, jud. Chişinău (azi r-nul Criuleni)
24.  Cijevschi Vasile — n. com. Zaim, jud. Bender (azi r-nul Căuşeni)
25.  Chiorescu Vladimir — n. or. Chişinău
26.  Ciornei Nicolae — n. com. Toceni, jud. Cahul (azi r-nul Cantemir)
27.  Cocârlă Pavel — n. com. Ignăţei, jud. Orhei (azi r-nul Rezina)
28.  Codreanu Ion — n. com. Ştefăneşti, jud. Soroca (azi r-nul Floreşti)
29.  Costin Ion — n. com. Ghidighici, (azi or. Chişinău)
30.  Creangă Ion — n. com. Corjova, jud. Chişinău (azi r-nul Criuleni)
31.  Crihan Anton — n. com. Sângerei, jud. Bălţi (azi or. Sângerei)
32. Dragomir Dimitrie — n. com. Volintiri, jud. Bender (azi r-nul Ştefan Vodă)
33.  Dron Dimitrie — n. com. Cucioaia, jud. Bălţi (azi r-nul Teleneşti)
34.  Dudchievicz Felix — n. or. Lublin, Polonia
35.  Epure Boris — n. or. Chişinău
36.  Erhan Pantelimon — n. com. Tănătari, jud. Bender (azi r-nul Căuşeni)
37.  Gafencu Vasile — n. com. Sângerei, jud. Bălţi (azi or. Sângerei)
38.  Galeţchi Simion — n. com. Donduşeni, jud. Soroca (azi r-nul Donduşeni)
39.  Găină Andrei — n. com. Chiţcani Vechi, jud. Orhei (azi r-nul Teleneşti)
40.  Ghenzul Vasile — n. or. Chişinău
41.  Groapă Alexandru — n. com. Chirileni, jud. Bălţi (azi r-nul Sângerei)
42.  Grosu Nicolae — n. com. Bardar, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
43.  Halippa Pantelimon — n. com. Cubolta, jud. Soroca (azi r-nul Sângerei)
44.  Herţa Teodor — n. com. Alcedar, jud. Orhei (azi r-nul Şoldăneşti)
45.  Ignatiuc Ion — n. com. Prepeliţa, jud. Bălţi (azi r-nul Sângerei)
46.  Inculeţ Ion — n. com. Rezeni, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
47.  Ioncu Teofil — n. com. Olişcani, jud. Orhei (azi r-nul Şoldăneşti)
48.  Lascu Vasile — n. or. Chişinău
49.  Maculeţchi Mihail — n. or. Orhei
50.  Mândrescu Vasile — n. com. Bogzeşti, jud. Orhei (azi r-nul Teleneşti)
51.  Mare Gheorghe — n. com. Slobozia Mare, jud. Ismail (azi r-nul Cahul)
52.  Marchitan Dimitrie — n. com. Călugăr, jud. Bălţi (azi r-nul Făleşti)
53.  Mârza Dimitrie — n. com. Bădragii Vechi, jud. Hotin (azi r-nul Edineţ)
54.  Mămăligă Nicolae — n. or. Chişinău
55.  Minciună Mihail — n. com. Bogzeşti, jud. Orhei (azi r-nul Teleneşti)
56.  Moraru Alexandru — n. com. Corestăuţi, jud. Hotin (azi r-nul Ocniţa)
57.  Moraru Anatolie — n. com. Cerlina Mare, jud. Hotin (azi Ucraina)
58.  Munteanu Zamfir — n. într-o comună din jud. Ismail (azi Ucraina)
59.  Năstase Gheorghe — n. com. Hristici, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
60.  Neaga Teodor — n. com. Dănceni, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
61.  Osoianu Constantin — n. com. Horeşti, jud. Bălţi (azi r-nul Făleşti)
62.  Palii Efimie — n. com. Iarova, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
63.  Pascăluţă Ion — n. com. Făleşti, jud. Bălţi (azi or. Făleşti)
64.  Pelivan Ion — n. com. Rezeni, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
65.  Piciormare Petru — n. com. Duşmai, jud. Bălţi (azi r-nul Glodeni)
66.  Pântea Gherman — n. com. Zăicani, jud. Bălţi (azi r-nul Râşcani)
67.  Secară Nicolae — n. com. Rughi, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
68.  Sberea Chiril — n. com. Colibaşi, jud. Cahul (azi r-nul Cahul)
69.  Scobioală Andrei — n. com. Moşeni, jud. Bălţi (azi r-nul Râşcani)
70.  Silistaru Timofei — n. com. Taraclia, jud. Tighina (azi or. Taraclia)
71.  Sinicliu Elefterie — n. com. Echimăuţi, jud. Orhei (azi r-nul Rezina)
72.  Soltuz Nicolae — n. or. Soroca
73.  Spinei Chiril — n. com. Tătărăuca-Veche, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
74.  Stavrii Gheorghe — n. com. Goteşti, jud. Cahul (azi r-nul Cantemir)
75.  Stere Constantin — n. com. Ciripcău, jud. Soroca (azi r-nul Floreşti)
76.  Sucevan Iacov — ?
77.  Suruceanu Nicolae — n. com. Suruceni, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
78.  Suruceanu Teodor — n. com. Pojorăni, jud. Chişinău (azi r-nul Ialoveni)
79.  Tudor Gheorghe — n. com. Stâncăuţi, jud. Bălţi (azi com. Şaptebani r-nul Răşcani)
80.  Tudose Ion — n. com. Hâjdieni, jud. Bălţi (azi r-nul Glodeni)
81.  Turcuman Grigore — n. com. Tătărăuca-Nouă, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
82.  Ţanţu Vasile — n. com. Horodiştea, jud. Chişinău (azi r-nul Călăraşi)
83.  Ţurcan Leonid — n. com. Trifăuţi, jud. Soroca (azi r-nul Soroca)
84.  Uncu Teodor — n. com. Isacova, jud. Orhei (azi r-nul Orhei)
85.  Valuţă Ion — n. com. Obreja, jud. Bălţi (azi r-nul Făleşti)
86.  Zubac Vitalie — n. com. Necrasovca Nouă, jud. Ismail (azi Ucraina).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Vinietă cu votanţii Unirii Basarabiei cu România. FOTO Arhivele Naţionale Bucureşti

Imagini din aceeasi galerie
  • Vinietă cu votanţii Unirii Basarabiei cu România. FOTO Arhivele Naţionale Bucureşti
  • Sfatul Ţării a avut sediul în clădirea Gimnaziului de băieţi nr. 3. Actualmente, imobilul găzduieşte Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. FOTO de epocă
  • Sala Unirii. Fotografie de epocă
  • Actul Unirii. Fotografie de epocă
  • Ion Inculeţ
  • Constantin Stere
  • Pan Halippa
  • Pantelimon Erhan
  • Daniel Ciugureanu
  • Petru Cazacu
  • Decanul de vârsta Nicolae Alexandri
  • Ion Pelivan
  • Elena Alistar
  • Formular de deputat în Sfatul Ţării. FOTO Arhiva Naţională a Republicii Moldova
  • Pan Halippa în arestul securităţii sovietice. FOTO Dosar SIS
  • Mormântul lui Ion Inculeţ din biserica din Bârnova, judeţul Iaşi. FOTO Mihai Taşcă
Distribuie imaginea
citeste totul despre: