Reacţia Domnicăi Manole cu privire la actul de constatare al ANI în care este acuzată de conflict de interese

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Domnica Manole
Domnica Manole

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a venit cu mai multe precizări, după ce preşedintele Curţii, Domnica Manole, a fost acuzată de Autoritatea Naţională de Integritate de conflict de interese. Domnica Manole a declarat că va contesta documentul ANI, dar şi va întreprinde „toate acţiunile necesare de tragere la răspundere legală a inspectorului care şi l-a asumat.”

Adevărul publică reacţia integrală a preşedintei Curţii Constituţionale.

Actul în discuţie îmi provoacă mai multe nedumeriri.  

În primul rând, inspectorul care şi l-a asumat ignoră faptul că am fost recuzată de la judecarea cauzei în privinţa căreia mi se impută participarea şi că recuzarea a fost examinată de ceilalţi colegi judecători ai mei, care s-au pronunţat printr-o decizie, în data de 27 aprilie 2021 

În această Decizie, se menţionează că conflictele de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicţie constituţională sunt soluţionate de către Curtea Constituţională în modul stabilit de articolele 134, 137 şi 140 din Constituţie şi 27 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Curtea Constituţională se conduce în activitatea sa de Constituţie, de Legea cu privire la Curtea Constituţională, de Codul jurisdicţiei constituţionale, care nu autorizează aplicarea altor legi în procedura din faţa Curţii Constituţionale. De asemenea, atât Constituţia, cât şi legile speciale aplicabile procedurii constituţionale nu permit altor autorităţi publice să exercite controlul actelor de jurisdicţie constituţională. Curtea a mai subliniat în Decizie că unica abilitată cu competenţa examinării şi soluţionării conflictelor de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicţie constituţională este Curtea Constituţională. De altfel, dacă li s-ar permite altor autorităţi ale statului să exercite controlul actelor Curţii Constituţionale, ar fi golite de conţinut garanţiile inamovibilităţii şi independenţei de care se bucură judecătorii constituţionali. În exerciţiul mandatului, judecătorii Curţii Constituţionale se supun numai Constituţiei, adoptă acte în baza şi în numele Constituţiei.

Decizia nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curţii, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova. Ignorarea ei de către un inspector de integritate reprezintă o încălcare crasă a Constituţiei şi a legilor infra-constituţionale care impun respectarea actelor jurisdicţionale ale Curţii.

În al doilea rând, inspectorul de integritate ignoră considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 18 din 10 iulie 2021 (https://constcourt.md/public/ccdoc/hotariri/h_18_2021_147a_2021_rou.pdf), care sunt la fel de obligatorii ca dispozitivul Hotărârii. De fapt, hotărârile Curţii explică Constituţia şi au forţă de Constituţie. Prin urmare, niciun funcţionar al statului nu poate aplica prevederi legale care contravin considerentelor unui act jurisdicţional al Curţii.

În Hotărârea nr. 18, Curtea a reţinut că pretinsele conflicte de interese în contextul procedurii jurisdicţiei constituţionale trebuie soluţionate doar de către Curtea Constituţională şi doar în modul stabilit de articolele 134, 137 şi 140 din Constituţie, dezvoltate în articolul 27 din Codul jurisdicţiei constituţionale, care reglementează recuzarea judecătorului în cazul existenţei unor dubii privind imparţialitatea sa. Curtea precizează că instituţia recuzării judecătorului constituţional este aplicabilă şi în cazul unui eventual conflict de interese în procesul jurisdicţional, iar cea care hotărăşte în mod definitiv cu privire la recuzarea unui judecător constituţional (inclusiv în cazul unui eventual conflict de interese) este Curtea Constituţională prin judecătorii săi.

Curtea a mai făcut trimitere şi la standardul necesităţii, recunoscut şi în opiniile Comisiei de la Veneţia, care presupune că tribunalele constituţionale au obligaţia de a se pronunţa în privinţa constituţionalităţii oricărei legi contestate în faţa lor. Dacă ar permite ca controlul de constituţionalitate să fie blocat prin recuzări ce decurg din posibilitatea ca unul sau mai mulţi dintre membrii săi să facă obiectul unei recuzări cu tentă politică, Curtea Constituţională nu şi-ar mai putea îndeplini rolul. Curtea Constituţională trebuie să rămână, în calitatea sa de garant al Constituţiei, o instituţie funcţională, iar posibilitatea revocării unui judecător nu trebuie să conducă la blocarea luării unei decizii de Curtea Constituţională.

Curtea a conchis că nu poate fi admis un control din exterior al activităţii jurisdicţionale. Singura autoritate competentă să realizeze un astfel de control este Curtea Constituţională. Desemnarea unui organ executiv, ca Autoritatea Naţională de Integritate, care să verifice activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale ar însemna să se recunoască unei autorităţi executive puterea de a decide în chestiuni constituţionale, tocmai ceea ce Constituţia interzice. 

Din nou, hotărârea nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curţii, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova. Ignorarea ei de către un inspector de integritate poate reprezenta un motiv de tragere a sa la răspunderea prevăzută de lege.

De îndată ce îmi va fi comunicat Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021, îl voi contesta şi voi întreprinde toate acţiunile necesare de tragere la răspundere legală a inspectorului care şi l-a asumat. 

Amintim că Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Preşedintele Curţii Constituţionale. Conform anexei  Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, calitatea de Preşedinte al Curţii Constituţionale este o funcţie de demnitate publică şi,  respectiv  este subiect al declarării averii şi a intereselor personale, în condiţiile prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.

Preşedintele Maia Sandu consideră că actul emis de ANI în privinţa Domnicăi Manole este unul ilegal.

Expertul politic Dionis Cenuşă a criticat dur atacul Maiei Sandu la adresa ANI, după ce şefa statului i-a luat apărarea Domnicăi Manole.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite