PROMO LEX: „Responsabile de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului– de jure Republica Moldova, iar de facto Federaţia Rusă"

Drepturile omului nu pot fi subiect de negocieri.

Drepturile omului nu pot fi subiect de negocieri şi este momentul să se ceară stoparea încălcării lor în zonele de conflict îngheţat. Drepturile fundamentale trebuie respectate, indiferent dacă cei care le încalcă au sau nu recunoaştere internaţională.

Autorităţile statului trebuie obligate, dar şi ajutate să creeze condiţii nediscriminatorii pentru locuitorii regiunii pe care nu o controlează. Directorul asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a declarat, în cadrul audierilor Adunării Parlamentare EURONEST a Parlamentului European la Bruxelles, că drepturile omului trebuie delimitate de aspectele politice şi geopolitice, şi trebuie să fie respectate de toate autorităţile şi administraţiile, transmite IPN.

Procedurile de apărare a drepturilor şi intereselor omului, încălcate în zonele de conflict îngheţat, deseori sunt neglijate pe motiv ca astfel de aspecte nu ar fi de natură juridică şi că ar fi de competenţa exclusiva a  politicului, în contextul intereselor geopolitice ale unor actori agresivi şi mult mai puternici din punct de vedere economic sau militar.

Astfel, apărarea drepturilor omului poate şi trebuie utilizată ca un instrument eficient de soluţionare paşnică a acestor conflictelor îngheţate. Presupusele negocieri în cazul Republicii Moldova durează peste 20 ani, însă fără vreun impact pozitiv pentru drepturile, libertăţile şi siguranţa locuitorilor regiunii. Într-un astfel de context, negocierile pot continua încă 20, 50 sau 100 de ani, însă noi insistăm asupra unor proceduri şi norme clare, legale şi eficiente, cu ajutorul cărora oamenii de acolo să obţină realmente garanţiile oferite de legislaţ ia naţională şi internaţională.

Cu referire la jurisprudenţa CEDO, Ion Manole a declarat că în cazul regiunii transnistrene s-a demonstrat clar faptul că avem 2 state responsabile de respectarea drepturilor omului – de jure Republica Moldova, iar de facto Federaţia Rusă. Directorul Promo-LEX a explicat că Republica Moldova rămâne responsabilă pentru situaţia drepturilor omului, pentru că autorităţile constituţionale moldoveneşti trebuie să depună eforturi permanente pentru a asigura condiţii nediscriminatorii pentru toţi locuitorii ţării. Or, deşi nu deţine controlul asupra acestui spaţiu, acesta este, potrivit normelor legale naţionale şi internaţionale, un teritoriu al său.

„Republica Moldova trebuie să îşi impună autoritatea prin a cere de fiecare dată şi de la fiecare tribună respectarea şi intervenţia în apărarea persoanelor şi cetăţenilor pe teritoriul său. Astfel, considerăm că, dacă autorităţile nu ar fi respins şi ignorat demersurile victimelor, căutân d în fiecare caz în parte să înţeleagă ce anume nu funcţionează şi ce anume ar trebui să facă, statul ca persoană sau grupul de persoane să fie aparate şi protejate – lucrurile ar fi fost altfel”, a notat Ion Manole.

Directorul asociaţiei a menţionat că Federaţie Rusă este cel de-al doilea stat responsabil de situaţia privind drepturile omului, deoarece de-facto a creat, susţinut şi consolidat acest regim. Din calitatea sa de stat agresor, Rusia reuşeşte să impună un format de pacificare unic în felul său dominat şi controlat în mod exclusiv de Federaţia Rusă. Mai mult, acest format nu corespunde criteriilor minime, potrivit unui recent studiu al Promo-LEX. Deşi are acest rol de stat garant şi pacificator, Rusia încalcă normele dreptului internaţional, inclusiv toate tratatele bilaterale cu Republica Moldova.

Ion Manole a apreciat rolul şi suportul instituţiilor Uniunii Europene în democratizarea Republicii Moldova şi a subliniat faptul că ţara are nevoie în continuare de asistenţă în implementarea reformelor. Iar subiectele ce ţin de drepturile omului în Republica Moldova, implicit în regiunea transnistreană, trebuie să fie  prioritare pe agenda UE. Este foarte important ca administraţiile de facto să poarte răspundere pentru situaţia drepturilor omului în regiunile unde nu există controlul autorităţilor constituţionale.