„Nu mă întrebaţi ce ar însemna «toate modalităţile posibile»“. Şi a continuat pe acelaşi ton tranşant: „Dacă, după alegerile parlamentare, în rezultatul unor manipulări ale oponenţilor mei, preşedintele şi partidul pro-prezidenţial (PSRM) nu vor avea posibilitatea să influenţeze politica internă, adică nu ne vom regăsi în majoritatea parlamentară şi în Guvern, noi vom merge pe altă căi. Alte soluţii nu avem.“

Într-o ţară condusă de un guvern aflat în slujba unui oligarh precum Plahotniuc, această declaraţie ar putea părea nesemnificativă: ce mai contează că vrea un altul să ajungă la putere, indiferent prin ce metode, odată ce cunoaştem metodele prin care a ajuns Plahotniuc să captureze Moldova? Ei bine, însă, declaraţiile aparţin preşedintelui pro-rus al Republicii Moldova şi asta ar putea genera anumite speculaţii: fie blufează, lucru pe care un ins fără nici un fel de anvergură precum Dodon, îl face adeseori, ori se bazează pe un plan, eventual discutat şi pus la punct undeva mai sus, mai spre răsărit, plan deja pus în aplicare cu succes prin alte părţi învecinate.

Odată ce Putin a readus Rusia în rândul ţărilor cu pretenţii de a influenţa procese şi evenimente din afara graniţelor proprii, ca să folosesc un eufemism, se pare că o liotă întreagă de lideri, mai mari sau mai mici, au prins curaj şi au început să facă declaraţii sau chiar să acţioneze în moduri absolut inacceptabile cu ceva timp în urmă. Mă gândesc la ce s-a întâmplat în Ucraina, într-o vreme, şi în Turcia, mai recent, şi la ce se întâmplă acum în Ungaria şi Polonia, dar şi în alte ţări din această parte a Europei.

Dacă este să luăm în serios declaraţiile lui Dodon, şi eu cred că trebuie să le luăm în serios nu atât pentru că ar exista un plan concertat în spatele acestei declaraţii, cât pentru faptul că actualul context, menţionat mai sus, dă un anumit curaj liderilor de acest gen să facă astfel de declaraţii şi, la extrem, chiar să acţioneze în consecinţă, bazându-se pe sprijinul necondiţionat, în caz de ceva, din Rusia.

Evident că interesul Rusiei pentru Moldova este enorm – a ajuns la urechile mele un zvon că pe la GRU ar exista un întreg etaj „plin cu generali“, special dedicat „chestiunii Moldovei“. Nu pot să nu am convingerea că Rusia va dori să menţină Republica Moldova în sfera ei de influenţă, de asemenea, „prin toate modalităţile posibile“.

Partea proastă, în această ecuaţie, este că guvernul României nu doar că nu ajută opoziţia unită „prin toate modalităţile posibile“, ci pare că dă o mână de ajutor tocmai lui Plahotniuc şi, implicit, intereselor ruseşti în zonă.

Declaraţia lui Dodon vine probabil pe fondul evenimentelor generate de invalidarea mandatului de primar al candidatului pro-european şi anti-oligarhic Andrei Năstase, a multiplelor şi masive proteste organizate de opoziţia unită. Marele câştig al alegerilor pentru primăria Chişinăului a fost că a unificat opoziţia – iată ce îi sperie cu adevărat pe Dodon şi pe Plahotniuc, dar şi pe susţinătorii lor de la Răsărit: Maia Sandu şi partidul ei (PAS) şi-au dat mâna cu Andrei Năstase şi partidul său (PDA) şi alături de PLDM se organizează şi acţionează în mod unitar pentru a încerca să apere, ce se mai poate apăra, în acest moment, din valorile democratice şi europene în Moldova. O opoziţie unită este întotdeauna marea ameninţare a guvernărilor nedemocratice.

Partea proastă, în această ecuaţie, este că guvernul României nu doar că nu ajută opoziţia unită „prin toate modalităţile posibile“, ci pare că dă o mână de ajutor tocmai lui Plahotniuc şi, implicit, intereselor ruseşti în zonă.

Dacă ar fi să coroborăm modul de acţiune al guvernului nostru în Republica Moldova, dar şi cu multiplele declaraţii ale unora dintre liderii coaliţiei de la guvernare, care sugerează o apropriere de Moscova, şi, în plus, cu acţiunile de destabilizare şi creare de haos a aceleaşi coaliţii PSD-ALDE, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva Dragnea şi ai lui speră în înfăptuirea, în România, a aceluiaşi scenariu? O întrebare poate nefirească, însă, nu trebuie să subestimăm capacitatea de acţiune a indivizilor puşi în situaţii extreme, cu sabia deasupra capului, precum Dragnea şi Tăriceanu! Deja vedem ce fac din România, doar ca să îşi salveze pielea!