Preşedintele Klaus Iohannis la Chişinău: Felicitări, ajutoare, avertismente, aşteptări

Klaus Iohannis şi Maia Sandu FOTO presidency.ro

Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău - prima de la preluarea mandatului în Republica Moldova şi prima vizită oficială după preluarea mandatului de preşedinte de către doamna Maia Sandu – a avut în program exclusiv întâlnirea, felicitarea şi discuţiile tete a tete şi în cadrul delegaţilor plus declaraţiile de presă.

Mesajele sunt, însă, directe sau transparente, atât la nivelul Declaraţiei comune semnate, cât şi al declaraţiilor publice ale preşedintelui României şi al Republicii Moldova. Dincolo de felicitările pentru Preşedintele Republicii Moldova şi alegerea cetăţenilor săi, această vizită trebuie să fie şi un prilej de reflecţie, îngrijorare şi gândire responsabilă la nivelul întregii clase politice de la Chişinău care trebuie să rezolve problema majorităţii şi a guvernului pro-european cât mai curând, pentru a debloca finanţările reale ale deficitului bugetar şi ale relansării economice post-pandemie.

Cum se citeşte Declaraţia comună a celor doi Preşedinţi?

În primul rând, nu e vorba despre o relaţie între state ci între preşedinţi. Angajamentele luate reflectă exclusiv cele două instituţii prezidenţiale, dar conţinutul are relevanţă asupra întregii societăţi şi a cetăţenilor Republicii Moldova, dar în primul rând la adresa clasei politice de la Chişinău. Documentul e constituit în abordări comune ce reflectă temele asumate de către ambele părţi, şi abordări individuale, asumate de către fiecare dintre părţi.

Elementele comune se regăsesc în primul paragraf ce dă expresie relaţiilor dintre părţi: reafirmă caracterul special al relaţiei bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie; cadrul relaţiei este Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, la zece ani de la semnare; reconfirmă locul firesc al Republicii Moldova în familia europeană. Apoi declaraţia menţionează explicit importanţa deosebită a promovării respectului pentru limba, cultura şi istoria comune, ca şi patrimoniului cultural comun “care fundamentează relaţia privilegiată dintre România şi Republica Moldova”.

Referirile sunt explicite şi exclud orice formă de nuanţare sau revizuire: locul limbii, istoriei, culturii române e legat direct de relaţia privilegiată şi de Parteneriatul Strategic, ca şi drumul european al Republicii Moldova. Părţile se angajează la aprofundarea cooperării dintre statele România şi Republica Moldova, cu accent pe aspectele de interes strategic, cu o acţiune comună, coordonată.

Abordările României şi angajamentele Republicii Moldova în Declaraţia comună a celor doi preşedinţi

România va susţine integrarea europeană a Republicii Moldova ca obiectiv fundamental asumat de către Chişinău, care răspunde aşteptărilor cetăţenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil şi democratic, cu instituţii publice moderne şi cu o justiţie independentă – iată şi cele 4 direcţii de susţinere, de unde perspectiva de stabilitate şi de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova. În plus, România se angajează să rămână cel mai sincer susţinător al cetăţenilor Republicii Moldova, în special în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, Chişinăul îşi reafirmă hotărârea de a continua edificarea unui stat democratic şi prosper, inclusiv prin consolidarea parcursului său european. Republica Moldova îşi reafirmă angajamentul privind continuarea implementării reformelor democratice, pe deplin, cu un accent special pe cele legate de reforma justiţiei, statul de drept, combaterea corupţiei şi asigurarea independenţei mass-media. Acestea sunt domeniile de interes deosebit subliniate de către România.

Republica Moldova recunoaşte public şi explicit contribuţia şi relevanţa proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România şi se angajează pentru continuarea proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv şi mai ales a proiectelor strategice de interconectare şi a proiectelor din domeniul infrastructurii, precum şi hotărârea de a susţine şi proteja prezenţa investiţională a României în Republica Moldova. Aici referirea la situaţia Băncii Transilvania, dobânditor de bună credinţă – şi cu toate asigurările necesare – a Victoria Bank, pe care au tăbărât pentru a bloca bunurile Procuratura (deşi cei vizaţi sunt foştii proprietari, nicidecum actualul) este transparentă, deşi aici sunt multe cazuri private de ţepe, spolieri, furturi cu justiţia cumpărată a investiţilor româneşti. E un avertisment care se regăseşte şi în declaraţia de presă a Preşedintelui Klaus Iohannis, şi un angajament al Republicii Moldova luat de către Preşedintele Maia Sandu! Nu poţi atrage investitori dacă nu eşti de bună credinţă şi dacă justiţia nu e corectă în a judeca litigiile comerciale (pe care oricum Republica Moldova le pierde în instanţele internaţionale ulterioare, cu costuri pentru toţi cetăţenii săi).

FOTO presedinte.md

Felicitări şi angajamente reciproce în declaraţiile directe

Declaraţiile de presă ale Preşedintelui României reproduc pe deplin Declaraţia Comună şi temele fundamentale regăsite acolo, dar are şi câteva elemente fundamentale. Cel mai important este sublinierea relevanţei alegerii făcute de către cetăţenii Republicii Moldova pentru Preşedintele Maia Sandu, care a fost felicitat direct şi explicit şi Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa victoriei pe care a obţinut-o la alegerile prezidenţiale din 15 noiembrie 2020, “o victorie de o importanţă istorică”, care reflectă susţinerea cetăţenilor în favoarea implementării reformelor democratice, în conformitate cu valorile integrării europene, subliniind direcţia în care doresc să se îndrepte cetăţenii Republicii Moldova, dar şi un avertisment către politicieni, să nu se îndrepte în sens contrar!

Sunt reiterate şi principalele angajamente asociate Parteneriatului Strategic şi drumului european al Republicii Moldova: respectarea principiilor şi a valorilor democratice, un stat de drept consolidat, o justiţie independentă, lupta eficientă împotriva corupţiei. Fără însuşirea acestor elemente la nivelul statului, prin reforme, Moldova nu va putea avea o dezvoltare armonioasă şi durabilă. Preşedintele Klaus Iohannis a mai subliniat şi semnificaţia faptului că Preşedintele României este primul oaspete primit de către Maia Sandu, după preluarea mandatului de Preşedinte, fapt care subliniază relaţia specială dintre România şi Republica Moldova, “bazată pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie şi fundamentată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”.

România îşi asumă menţinerea şi promovarea Republicii Moldova ca temă prioritară pe agenda Uniunii Europene şi a Statelor Membre ale Uniunii Europene, precum şi consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Republica Moldova. România este şi va rămâne prietenul sincer şi principalul partener al cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea, Preşedintele României a subliniat că România este alături de Preşedintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, şi că România va asigura întreaga asistenţă de care este nevoie pentru implementarea cu succes a programului său reformator şi pentru gestionarea multiplelor crize cu care Republica Moldova se confruntă.

Declaraţia Preşedintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a început cu mulţumirile aduse României pentru numeroasele ajutoare aduse Republicii Moldova în ultimii ani – şi primite pe sub podurile din Chişinău, departe de ochii opiniei publice, minimalizate şi niciodată recunoscute la nivelul Preşedintelui Republicii Moldova în epoca Dodon. Este o recunoaştere necesară şi binevenită, în spiritul Declaraţiei comune, documentul semnat de către cei doi Preşedinţi, fiind vorba despre bani ai contribuabililor români.

Ajutoare şi sprijinul României pentru Republica Moldova

Sprijinul României pentru Republica Moldova începe de la finanţarea reformele anunţate în campanie de către Preşedintele Maia Sandu. Angajamentul este explicit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis. În plus, Preşedintele a anunţat un set de ajutoare directe actuale, toate vizându-i doar pe cetăţenii Republicii Moldova şi instituţia prezidenţială, singurele componente pro-europene din eşafodajul de la Chişinău.

Noul pachet de sprijin din partea României pentru cetăţenii Republicii Moldova înseamnă.

- Încheierea cât mai rapidă a grantului nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, subînţelegându-se că un nou acord de 100 milioane de euro va urma după cheltuirea sumelor acordate deja de România;

- Susţinerea procesului de vaccinare anti-COVID-19 a cetăţenilor Republicii Moldova, prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin şi trimiterea unei echipe de experţi români, care să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare, cu condiţia - avertisment a cooperării strânse cu autorităţile de specialitate ale Republicii Moldova şi implicarea acestora. Aici contează enorm şi implicarea autorităţilor Republicii Moldova.

- România va furniza medicamente, echipamente medicale şi de protecţie pentru îngrijirea pacienţilor COVID-19;

- România are în vedere sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova cu 6.000 de tone de motorină.

- 250.000 de euro vor fi destinaţi consolidării societăţii civile şi a independenţei mass-media din Republica Moldova;

- cooperare aprofundată pe linia justiţiei şi a luptei anti-corupţie;

- Susţinerea procesului de reformă a sistemului de învăţământ din Republica Moldova, precum şi acordarea de locuri de studii, cu bursă şi fără bursă, în învăţământul preuniversitar şi superior de stat;

- Ministerul Apărării Naţionale din România va realiza transferul către Republica Moldova a unei donaţii separate de medicamente şi echipamente destinate combaterii pandemiei de COVID-19.

Avertismente

În aceeaşi linie a ajutoarelor, s-au mai adăugat câteva teme de sprijin care presupun angajamente reciproce dar şi implicări mai largi, ale altor puteri de la Chişinău, în primul rând Legislativul – modificările legislative pentru reforme – şi Executivul, aplicarea angajamentelor în această direcţie. Astfel, declaraţia Preşedintelui Klaus Iohannis presupune şi faptul că vor fi continuate proiectele comune de interconectare strategică, mai ales în domenii precum energie, infrastructură rutieră şi feroviară, comunicaţii.

Şi aici, în spaţiul public, se revine la menţiunea din Declaraţia comună referitoare la protejarea investiţiilor româneşti, care să fie realizate în siguranţă, investiţii în beneficiul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, confesiunea sau orientarea politică, aşa cum s-au realizat şi până acum. Au fost reiterate şi temele consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie dintre România şi Republica Moldova, parte importantă a intereselor României şi condiţionalitate clară a relaţiei bilaterale de Parteneriat Strategic.

Şi în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului separatist din regiunea transnistreană, Preşedintele României a reiterat condiţiile şi principiile soluţionării din punctul de vedere al României: cu respectarea integrităţii teritoriale, independenţei şi a suveranităţii Republicii Moldova şi, mai ales, fără afectarea viitorului pro-european al Chişinăului.

Fireşte că cei doi Preşedinţi au abordat şi alte teme care nu fac parte din sfera publică. Temele spinoase ale relaţiei bilaterale trecute sunt bine înţelese la Chişinău, iar Preşedintele Maia Sandu are toate detaliile despre aşteptările şi modul în care poate curge relaţia bilaterală şi la nivele mai intime, mai serioase şi profunde, în spaţii de relevanţă strategică. Deschiderea şi voinţa celor doi Preşedinţi este evidentă, însă e necesar ca şi eşafodajul instituţional al Republicii Moldova să urmeze voinţa manifestată la urne şi cea afirmată de către cei doi preşedinţi în Declaraţia comună. Fără a exista presiuni sau ingerinţe, există o aşteptare directă asupra soluţiei propuse de către Preşedintele Republicii Moldova pentru alegeri anticipate şi pentru numirea unui guvern pro-european aşteptat.