Politic orientaţi spre Est, economic legaţi de Vest

Autorităţile separatiste organizează în fiecare an parade militare FOTO Adevărul

Chiar dacă se visează în Uniunea Euroasiatică şi este ţinută pe linia de plutire de asistenţa financiară acordată de Moscova, regiunea transnistreană depinde din punct de vedere economic de Chişinău şi UE

În pofida situaţiei economice deplorabile şi a deficitului bugetar enorm (de patru ori mai mare decât veniturile), autorităţile separatiste au defăşurat în ultimele luni o activitate febrilă de renovare a drumurilor, a podurilor şi a unor imobile. Printre motivele acestei agitaţii sunt vizitele Patriarhului Chiril şi a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, aşteptaţi în această săptămână în stânga Nistrului, precum şi dorinţa de a arăta că regiunea se poate descurca şi fără asistenţă din exterior.

DE LA RUŞI VINE BANUL

Regimul de la Tiraspol şi-a permis chiar să-i crediteze pe separatiştii din Abhazia, cu circa 8 milioane de dolari. Cel mai probabil, fondurile necesare pentru asemenea operaţiuni provin din Rusia. Doar în luna iulie, în conturile băncii Eximbank din Tiraspol (fosta Gazprombank, ce a aparţinut familiei lui Igor Smirnov) au intrat din Rusia circa 60 milioane de dolari. Banii reprezintă exact jumătate din suma de 120 de milioane de dolari planificată să fie alocată în 2013 de Moscova pentru finanţarea a 12 proiecte din regiune, prin intermediul organizaţiei „Evraziiskaia Integraţia“ („Integrarea Euroasiatică“).
Aleksandr Argunov, directorul acestui ONG, susţine că deja a fost transferată şi a doua tranşă şi a promis că Transnistria va beneficia de o asistenţă financiară similară cel puţin până în anul 2016.

În acelaşi timp, în contextul iminentei parafări de către Republica Moldova a acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), ca parte a Acordului de Asociere cu UE, Tiraspolul caută să identifice eventualele efecte negative asupra enclavei separatiste.
Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat că, în urma implementării acestui acord, regiunea va fi nevoită fie să ocolească noile cerinţe, fie să se conformeze prevederilor. „În caz contrar, multe întreprinderi ar putea fi închise pentru că nu vor corespunde cerinţelor Uniunii Europene. Totuşi, sper că părţile implicate în reglementarea transnistreană nu vor admite o nouă blocadă economică a Transnistriei“, speră liderul separatist.

„UN EXEMPLU CLASIC“

Iuri Ganin, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie de la Tiraspol, afirmă că cea mai mare parte a mărfurilor produse în regiune ajunge pe piaţa Republicii Moldova şi a statelor UE şi doar 30% - în Rusia.
„Parafarea şi semnarea de către Republica Moldova şi Ucraina a acordurilor de comerţ liber cu UE va duce la apariţia unor bariere tehnice în calea mărfurilor noastre şi va trebui să căutăm alte pieţe de desfacere. E vorba, în special, de Rusia - singura ţară care recunoaşte certificatele de origine din Transnistria“, a explicat Ganin.

În opinia lui Adrian Lupuşor, directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, cazul Transnistriei este „un exemplu clasic când interesele politice ale unei entităţi contravin celor economice“.
„În prezent, Transnistria beneficiază de pe urma preferinţelor comerciale acordate de UE întreprinderilor din Republica Moldova. Din 2015, acestea nu vor mai fi valabile şi, dacă regiunea nu se va conforma prevederilor ZLSAC, atunci întreprinderile de acolo nu vor mai avea parte de facilităţi la exportul în UE. În consecinţă, tarifele de acces pe piaţa UE vor creşte şi mărfurile din regiune nu vor mai fi competitive. Noi am estimat că în primul an economia regiunii ar putea pierde circa 5% din PIB“, precizează economistul.

PREVEDERILE ACORDULUI, O ENIGMĂ

Expertul crede că impactul asupra unor agenţi economici din regiune ar putea fi dezastruos, deoarece le va fi greu să găsească alte pieţe de desfacere. „Este adevărat că Rusia susţine financiar Tiraspolul, dar costurile de întreţinere a acestui regim vor creşte şi nu se ştie dacă Moscova va accepta să achite o notă de plată mai mare“, constată Adrian Lupuşor.

Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, spune că încă nu e clar ce efecte vor avea prevederile ZLSAC asupra economiei Republicii Moldova şi, cu atât mai mult, asupra celei din regiunea separatistă.
„E normal să se discute despre impactul ce-l poate avea un astfel de acord. Problema cea mai mare este că nu cunoaştem ce conţine acest document. S-ar putea să avem surprize mai puţin plăcute“, este temerea expertei.
Potrivit ei, lipsa unei cooperări între Tiraspol şi Chişinău duce la pierderi majore pentru economie. „Un exemplu elocvent este transportul pe calea ferată. Din cauza blocajului, nici Chişinăul şi nici Tiraspolul nu se pot folosi de avantajele tranzitului de mărfuri prin regiune, iar agenţii economici suportă costuri mai mari şi, respectiv, scade competivitatea mărfurilor“, explică economista.

Pericolul unor confruntări

Economiştii de la Expert-Grup susţin că implementarea ZLSAC doar pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale, în paralel cu anularea preferinţelor comerciale pentru stânga Nistrului, va avea consecinţe extrem de negative pentru economia transnistreană şi riscă să pericliteze eforturile de reintegrare a ţării. Ei prognozează o izolare internaţională şi mai puternică a Transnistriei şi nu exclud riscul unor confruntări în zona de securitate. Pe de altă parte, renunţarea la semnarea acestui acord va fi o lovitură de imagine majoră pentru Politica Europeană de Vecinătate a UE şi poate aduce la guvernare la Chişinău forţele ce optează pentru integrarea în Uniunea Euroasiatică.