Pe când Suedia era guvernată din Moldova

Pe când Suedia era guvernată din Moldova

Lucrarea pictorului Gustaf Cederström ce reprezintă sosirea regelui suedez Carol al XII-lea şi a hatmanului Ivan Mazepa

Pe 1 februarie s-au împlinit 300 de ani de la kalabalâkul de la Varniţa, prin intermediul căruia regelui Suediei Carol al Xll-lea, care a stat pe meleagurile noastre timp de trei ani, i s-a dat de înţeles să plece.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Dacă în Suedia pronunţi cuvântul calabalâc, este mult mai uşor să discuţi chestiuni diplomatice“, spune viceministrul de Externe Natalia Gherman, fostă ambasadoare la Stockholm. Turcismul a intrat în istoria şi cultura suedeză, la fel ca şi sarmalele noastre. Istoria acestui episod începe în 1700, când regele Carol al XII-lea a întrat în Marele Război al Nordului împotriva Rusiei, Saxoniei şi Danemarcei-Norvegiei, ţări care au creat o coaliţie împotriva Suediei. Suedezii au câştigat câteva bătălii importante în Polonia, Ţările Baltice şi Rusia, dar au suferit şi înfângeri. În primăvara lui 1709, armata suedeză a fost distrusă la Poltava, iar regele Carol al XII-lea, rănit la picior, a fost forţat să se retragă la Tighina, la acea vreme raiaua turcească Bender.

„Regele era însoţit de aproximativ 1.000 de suedezi şi câteva mii de cazaci conduşi de hatmanul Ivan Mazepa“, susţine Elena Ploşniţă, doctor în ştiinţe istorice. În 1711, în urma unor innundaţii, Carol al Xll-lea îşi mută tabăra pe un deal din Varniţa, numit ulterior Dealul Suedezilor, unde va rămâne până la ambuscada din 1 februarie 1713.

„Oraşul lui Carol“ de la Varniţa 

Aici Carol al XII-lea a locuit într-o clădire din cărămidă, ce avea un etaj, botezat „Palatul Regal“ sau „Casa Regelui“. „Clădirea avea câteva săli mari şi douăsprezece odăi mai mici. Una era folosită în calitate de biserică. În dormitorul Regelui era un cămin, un pat pliant simplu, o masă şi unul sau două scaune. Ulterior, în apropiere au fost construite o cancelarie, grajduri, acareturi, o cazarmă pentru ostaşi şi alte clădiri. Tabăra s-a transformat într-o comună ce uneori era numită Carlopolis (oraşul lui Carol)“, explică Per Sardin, curator senior la Tezaurul Regal din Stockholm. Turcii numeau această tabără Benderul Nou. În afară de soldaţi, aici mai locuiau funcţionari publici, slujitori de la curtea regelui, femei şi copii.

Schema „Palatului Regal“ de la Varniţa. FOTO: LIVRUSTKAMMAREN.SE

Johan Hulman, majordomul regelui, descria „Casa Regelui“ astfel: „Avea uşi înalte de stejar, cu alame frumoase şi lacăte de fier. Odăile aveau iz oriental şi erau parţial mobilate cu ţesături turceşti multicolore“. În aceeaşi perioadă, aflându-se pe meleagurile noastre, regele s-a ocupat însă şi de treburi de stat. „La Varniţa el a revizuit sistemul de impozitare, ce a dus la adoptarea unei legislaţii fiscale noi, bazate pe principii progresiste, a instituit un nou birou de stat «Ombudsmanul suprem al regelui». De asemenea, s-a concentrat pe modernizarea agriculturii, mineritului, fabricării metalelor precum şi a sistemului financiar“, explică Per Sardin.

Lider militar şi tactician, Carol al XII-lea nu era însă preocupat doar de războaie, regele suedez avea un interes vădit pentru cultură. „El a organizat cel puţin două expediţii ştiinţifice în Orientul Apropiat.

Cetatea Tighina în 1790, pictură de Mihail Mateevici Ivanov

Kalabalâkul şi sarmalele moldoveneşti 

Bunăoară, în una din ele a adus antichităţi, plante presate, câteva sute de desene ale clădirilor şi monumentelor din Asia Mică, Levant şi Egipt etc. Aproximativ 40 de desene ale lui Cornelius Loos, care a participat la expediţiile orientale, se păstrează şi astăzi la Muzeul Naţional din Stockholm. Din Moldova regele suedez a plecat în 1713, după o mare ceartă iscată între soldaţii turci, tătari şi suedezi. Disputa ne-a lăsat tuturor popoarelor implicate cuvântul calabalâc (n.r. în turcă aceasta înseamnă ceartă zgomotoasă). „După «kalabalâk», tabăra suedeză a fost făcută una cu pământul. La iniţiativa autorităţilor suedeze, în Varniţa, la începutul anului 1930, a fost ridicat un monument, ce există şi azi“, mai spune Per Sardin.

Suedezii au luat de la noi şi sarmalele. „Regele nu era interesat de mâncare. El mânca repede şi nu prea bea vin, dar a adus în Suedia sarmalele. La noi sunt un pic altfel, dar fără îndoială ele au fost aduse din Moldova“, mai adugă Per Sardin. Carol al Xll-lea a ajuns în Suedia în iarna lui 1714, la şase luni după „kalabalâk“. 

Retrospectiva kalabalâkului, la muzeu

La Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a fost inaugurată o expoziţie ce face o retrospectivă a evenimentelor de la începutul secolului XVIII-lea, de la Tighina. Aceasta este realizată în colaborare cu Tezaurul Regal din Stockholm. Expoziţia va fi deschisă până pe 20 februarie. De asemenea, proiectul include conferinţe internaţionale organizate la Istanbul şi Stockholm, unde vor participa oameni de ştiinţă din Suedia, Moldova, Ucraina, Turcia. Materialele ulterioare vor fi publicate într-un volum ce va fi lansat în noiembrie 2013.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările