Parlamentul nu e reuşit să introducă „integrarea europeană” în Constituţie, după ce PL şi PLDM au părăsit şedinţa: „Au întors spatele integrării europene”

Parlamentul nu e reuşit să introducă „integrarea europeană” în Constituţie, după ce PL şi PLDM au părăsit şedinţa: „Au întors spatele integrării europene”

FOTO privesc.eu

Parlamentul de la Chişinău nu a reuşit joi, 18 octombrie, să adune voturile necesare pentru modificarea Constituţiei prin introducerea sintagmei „integrarea europeană este vectorul de dezvoltare al ţării”. Doar 54 de deputaţi (PDM şi PPEM) au sprijinit iniţiativa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru modificarea Constituţiei au fost nevoie de 67 de voturi din cele 101, însă fracţiunile PCRM, PSRM şi chiar cele declarate proeuropene - PL şi PLDM au anunţat că nu vor sprijini iniţiativa democraţilor, pentru că nu e pusă la pachet cu modificarea articolului 13, adică înlocuirea limbii de stat din cea moldovenească în cea română.

Fracţiunea liberalilor şi cea a liberal-democraţilor (13 deputaţi prezenţi) chiar au decis în semn de protest să părăsească şedinţa în plen. „Seamănă a show decât dorinţa de a avea aceste prevederi în Constituţia Republicii Moldova”, a declarat Mihai Ghimpu.

În replică, speakerul Andrian Candu a afirmat că liberalii „au întors spatele integrării europene. Alegătorii trebuie să ia în considerare şi să ţină minte ziua de astăzi”.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunţat joi, 18 octombrie, că democraţii vor să organizeze un referendum naţional privind includerea în Constituţie a sintagmei „integarea europeană este vectorul de dezvoltare al ţării”. Decizia democraţilor vine după ce fracţiunile parlamentare ale PLDM şi PL au refuzat să sprijine modificarea Legii Supreme în Parlament.

Parlamentul de la Chişinău nu a reuşit vineri, 12 octombrie, să modifice Constituţia prin introducerea sintagmei „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă obiectivul strategic de dezvoltare al tării”. 

Votul a fost amânat pentru următoarea săptămână, după ce s-a constatat că nu există o majoritate constituţională pentru a sprijini iniţiativa respectivă. Liberalii şi liberal - democraţii, fracţiunile pe votul cărora au mizat democraţii, au refuzat să susţină iniţiativa şi au condiţionat votul cu introducea în Constituţiei a limbii române ca limbă de stat.

Preşedintele PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, a anunţat pe 12 septembrie 2017 despre intenţia majorităţii parlamentare de a schimba Constituţia Republicii Moldova, prin a introduce sintagma „integrarea europeană este vectorul de dezvoltare al ţării”.

În aşa fel, democraţii îşi doresc ca vectorul extern al Chişinăului să nu mai poată fi schimbat, indiferent de viziunile politicienilor aflaţi la guvernare.

Curtea Constituţională de la Chişinău a avizat pozitiv pe 11 decembrie 2017, proiectul de lege de modificare a Constituţiei.

citeste totul despre: