Oamenii lui Dodon, aproape să provoace un scandal diplomatic uriaş. Aceştia ar fi spus că Armenia va continua să ocupe teritoriile Azerbaidjanului, susţine ambasadorul azer

Ernest Vardianian şi Gaik Vartanian, persoane din anturajul preşedintelui Igor Dodon, acuzate de provocarea incidentelor din faţa ambasadei Armeniei, pe fundalul conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan.

Tensiunile dintre Armenia şi Azerbaidjan s-au mutat la Chişinău. Ambasadorul Azerbaidjanului în R. Moldova, Gudsi Dursun oglu Osmanov, a declarat că incidentele din faţa Ambasadei Armeniei, care au avut loc miercuri, 22 iulie, între reprezentanţii comunităţilor armene şi azere, pe fundalul conflictului armat dintre Armenia şi Azerbaidjan, au fost provocate de persoane din anturajul lui Igor Dodon.

Mai exact, diplomatul se referă la deputatul socialist Gaik Vartanian şi consilierul prezidenţial Ernest Vardanian, ambii de etnie armenă.

Diplomatul azer a adus acuzaţii grave celor doi. Potrivit lui, Gaik Vartanian şi Ernest Vardianian nu aveau dreptul să se afle în faţa Ambasadei Armeniei în fruntea contramanifestaţiei armene, în momentul protestului comunităţii azere, deoarece cei doi reprezintă statul R. Moldova, nu Armenia. Ambasadorul consideră că prin asemenea acţiuni, aceştia distrug relaţiile de parteneriat dintre R. Moldova şi Azerbaidjan.

„Aceştia doi, unul care reprezintă Parlamentul, iar altul care este consilierul preşedintelui sunt obligaţi să lucreze în beneficiul R. Moldova, dar nu să reprezinte interesele Armeniei, care a încălcat dreptul internaţional şi a ocupat un teritoriu străin”, a declarat ambasadorul.

Diplomatul susţine că Gaik Vartanian şi Ernest Vardanian au înjurat manifestanţii azeri şi i-ar fi ameninţat că Armenia „a demonstrat că este puternică şi în continuare va ocupa teritoriile Azerbaidjanului”, moment în care s-a ajus la altercaţii între cele două comunităţi. 

„E bine că nimeni nu a fost ucis”, a afirmat ambasadorul cu referire la incidentele din faţa Ambasadei Armeniei, despre care spune că au fost provocate de cele două persoane din anturajul lui Igor Dodon. 

Ambasadorul azer a accentuat că, acum jumate de an, Gaik Vartanian, reprezentând Parlamentul R. Moldova, ar fi semnat un document în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei unde se spunea că în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan este vinovat Azerbaidjanul.

„La acea vreme, comunitatea azeră s-a adresat preşedintelui ţării cu o poziţie oficială în care a declarat că aşa ceva este inadmisibil. Gaig Vartanian e deputat în Parlamentul R. Moldova, lasă să reprezinte interesele R. Moldova, dar nu să transfere conflictul pe teritoriul R. Moldova”, a spus diplomatul.

Reacţia lui Gaik Vartanian

Deputatul socialist susţine că, de fapt, protestatarii azeri sunt cei care ar fi sărit la bătaie, în faţa Ambasadei Armeniei, şi i-ar fi lovit în cap pe manifestanţii armeni cu drapelele R. Moldova. Totodată, el susţine că ambasadorul azer ar fi stat în spatele provocărilor. Parlamentarul afirmă că a participat la protestul comunităţii armene pentru a-şi sprijini „Patria istorică” (Armenia) şi pentru a nu admite provocările.

Tensiunile dintre Azerbaidjan şi Armenia s-au mutat pentru o zi la Chişinău

Congresul Azerilor din Republica Moldova a organizat un protest miercuri, 22 iulie, în faţa Ambasadei Azerbaidjanului de la Chişinău, faţă de escaladarea violenţelor de la frontiera dintre Azerbaidjan şi Armenia. Ulterior, manifestanţii azeri s-au îndreptat către Ambasada Armeniei, unde au fost întâmpinaţi de zeci de cetăţeni armeni, moment în care între cele două comunităţi s-au produs altercaţii, fiind nevoie de intervenţia forţelor de ordine.

Congresul Azerilor din Republica Moldova a anunţat că, pe 22 iulie, la Chişinău, va avea loc un marş paşnic în semn de protest faţă de „provocările comise de forţele armate ale Armeniei în direcţia regiunii Tovuz a frontierei azero-armeană, precum şi în sprijinul forţelor armate din Azerbaidjan”.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Congresul Azerilor din R. Moldova, începând cu 12 iulie, unităţi ale forţelor armate din Armenia, încălcând în mod grav încetarea focului la regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, au tras asupra poziţiilor azere din instalaţiile de artilerie.

Foste republici sovietice, cele două ţări din Caucaz sunt în conflict de cel puţin trei decenii în jurul regiunii Nagorno-Karabah, un teritoriu populat în mare parte de armeni care, cu sprijinul Erevanului, s-a declarat independent faţă de Azerbaidjan la începutul deceniului 1990-2000. Această acţiune de separare a declanşat atunci un război care s-a soldat cu 30.00 de morţi. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, dar situaţia rămâne foarte tensionată în regiune.

Cele două ţări se acuză reciproc de izbucnirea ostilităţilor recente.

Ministrul azer al Apărării a acuzat pentru a treia oară, marţi, Armenia că a trecut la ofensivă cu tiruri de artilerie, cărora le-a răspuns cu „măsuri punitive”.

De cealaltă parte, Ministerul armean al Apărării a acuzat forţele azere că au atacat „utilizând artilerie, tancuri şi vehicule aeriene fără pilot”.

Infrastructuri civile au fost vizate de atacuri în oraşul armean Berd.

Diplomaţia de la Erevan a cerut „un răspuns proporţional” la „aceste agresiuni împotriva securităţii populaţiei civile a Armeniei”.

În faţa acestei situaţii, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană au făcut apel la încetarea focului, în timp ce Turcia şi-a declarat sprijinul faţă de Azerbaidjan.

Aceste confruntări intervin la scurt timp după ce a preşedintele azer Ilham Aliev a ameninţat că va părăsi negocierile de pace pentru Nagorno-Karabah, apreciind că ţara sa are dreptul să caute „o soluţie militară”.

Un război la scară largă între Baku şi Erevan ar putea destabiliza întreaga regiune a Caucazului, unde Moscova şi Ankara au interese geostrategice concurente, notează AFP.

Dar acest scenariu este puţin probabil, potrivit analistului armean Hakob Bardalian.

„Baku şi Erevan, dar şi puterile geopolitice regionale nu vor un război la scară largă, deoarece ei ştiu că ar putea avea consecinţe catastrofale”, a declarat el pentru AFP.

Ultimele confruntări sângeroase între Armenia şi Azerbaidjan au avut loc în 2016, în Nagorno-Karabah.

Acest conflict face, din 1992, obiectul unei medieri ruso-americano-franceze în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, numit Grupul de la Minsk.