Moscova, îngrijorată de iniţiativa liberalilor de la Chişinău privind schimbarea denumirii limbii de stat în Constituţie din moldovenească în română

MAE din Rusia a luat atitudine faţă de un subiect ce vizează politica internă a Republicii Moldova.FOTO Adevărul

Ministerul de Externe al Rusiei este deranjat de iniţiativa legislativă a Partidului Liberal privind politicile lingvistice, care prevede inclusiv modificarea articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova prin înlocuirea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în română.

Într-un comunicat de presă difuzat astăzi, MAE al Rusiei susţine că „urmăreşte cu îngrijorare tensionarea discuţiilor social-politice pe subiectul lingvistic”, ca urmare a iniţiativei deputaţilor liberali care, potrivit diplomaţiei de la Moscova, ar avea ca scop „înlocuirea limbii moldoveneşti cu cea română în calitate de limbă de stat”, precum şi îngrădirea drepturilor lingvistice ale minorităţilor etnice, inclusiv ale vorbitorilor de rusă.

MAE rus susţine că autorii proiectului ar fi dirijaţi de forţe externe şi că „în dorinţa lor de a-şi realiza ideea fixă ... sunt gata să încalce principiile Constituţiei statului moldovenesc suveran, ignorând structura interetnică multiseculară a societăţii moldoveneşti”.

Potrivit reprezentanţilor MAE rus, proiectul de lege nu va contribui la armonizarea relaţiilor în societate, într-o perioadă dificilă când în Moldova e nevoie de înţelegere pentru a depăşi criza politică.

Diplomaţii ruşi îşi permit un limbaj ironic şi se întreabă „în ce măsură adepţii unificării lingvistice din Moldova îşi potrivesc planurile cu normele şi standardele europene, spre care de atâtea ori a declarat că tinde Chişinăul”. 

Mai mult, MAE rus crede că astfel de iniţiative au „o influenţă distructivă” asupra procesului complicat de restabilire a încrderii dintre Chişinău şi Tiraspol, de apropiere a celor două maluri ale Nistrului, ca o condiţie indispensabilă a progresului în reglementarea transnistreană.

La 26 martie, deputatul PL Ana Guţu a depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care  solicită interpretarea articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova. Parlamentara le cere magistraţilor să explice dacă limba oficială a ţării poate fi numită română şi echivalată cu limba moldovenească. Întrebarea sună în felul următor:

Sintagma din articolul 13 al Constituţiei RM „limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine” poate fi echivalată semantic cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din RM?

Totodată, Ana Guţu a înregistrat o iniţiativă legislativă cu privire la politicile lingvistice, contrasemnată de toţi colegii din fracţiunea PL. Potrivit autoarei, documentul prevede implementarea unor politici coerente de promovare şi funcţionare a limbii române, ca limbă de stat, dar şi să grăbească procesul de integrare a minorităţilor lingvistice din Moldova. Iniţiativa prevede crearea Departamentului de Politici Lingvistice, care să se ocupe de reformele în domeniu. Pentru cei care nu respectă legislaţia lingvistică, se propune aplicarea de sancţiuni.

În Constituţia Republicii Moldova scrie că limba de stat este „limba moldovenească în baza grafiei latine”, în timp ce în Declaraţia de Independenţă este româna, aşa cum figurează şi în legislaţia lingvistică, în programele instituţiilor de învăţământ, în manuale, în cercetările ştiinţifice.