Mircea Geoană: România, Ucraina şi Republica Moldova trebuie să devină o platformă multiregională

Mircea Geoană: România, Ucraina şi Republica Moldova trebuie să devină o platformă multiregională

Mircea Geoană vede o cooperare strânsă între România, Republica Moldova şi Ucraina.

Regiunea Dunăre-Marea Neagră constituie o şansă geografică prin care România, Republica Moldova, şi Ucraina devin o platformă multi-regională, care ar putea avea la bază o realitate economică şi un raţionament politic bine calculat, a afirmat la Chişinău Mircea Geoană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană, a precizat în cadrul conferinţei „MACRO 2014: Integrarea europeană pentru oameni” că Republica Moldova trebuie să-şi schimbe în primul rând structura economică, înainte de a intra în jocul geopolitic regional din care poate trage beneficii economice. “Republica Moldova este o regiune pivot pe axa Est-Vest şi din acest considerent are nevoie de stabilitate economică. Discuţiile de pe teritoriul Republicii Moldova care tratează doar în alb şi negru problema - cu cine să mergem înainte? cu Uniunea Europeană sau cu Rusia? - nu sunt bazate pe o realitate economică” a concluzionat Geoană.

Schimbarea nu vine repede

Preşedintele Camerei de Comerţ de la Chişinău Valeriu Lazăr a precizat că Republica Moldova trebuie să se schimbe odată cu implementarea Acordului de Asociere. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să se schimbe prin ancorarea sau aderarea la un sistem de valori eficient pentru proiectele politice şi economice angajate. “Agenda de reforme care implică Acordul de Asociere a fost ghidată mai mult de colegii de la externe. Sunt câteva ministere care înţeleg acest acord, prin urmare avem nevoie în viitor ca politicienii să facă mai mult pentru a implementa această agenda” a explicat Lazăr. Acesta a afirmat că: “Oportunităţile există dacă reuşim să profităm de ele, dar ca să profităm de ele mai întâi trebuie să ştim de existenţa lor şi ulterior să acţionăm. Noi vrem totul repede să ajungem cât mai repede la nivelul statelor occidentale, dar nu înţelegem că trebuie să treacă mult timp pentru a ajunge acolo”. În opinia sa, Republica Moldova nu-şi permite să ardă etapele deoarece nu se vă puteam implementa nimic calitativ şi durabil. 

Transnistrenii tratează totul politic

Tatiana Molcean, Şef al Direcţiei “Relaţii economice şi cooperare sectorială în cadrul UE” din cadrul Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a menţionat că Acordul de Asociere este o agendă de reformă pentru Republica Moldova ce vine la pachet cu un calendar de modernizare. Aceasta a precizat că Guvernul mai are un an şi jumătate să implementeze Acordul de Asociere şi în Transnistria unde probleme sunt tensionate din punct de vedere politic.” Funcţionarii care se duc în Tiraspol să explice tehnic şi funcţional paşii pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană se confruntă cu o atenţie politică mare din partea transnistrenilor care împiedică astfel orice discuţii normale despre implemetare şi despre acordul cu UE în general” a mai adăugat Molcean. David Dalton, specialist în macroeconomie, a prezentat experienţa integrării europene a mai multor state motivând că Republica Moldova trebuie să-şi extragă de aici lecţiile de care are nevoie pentru o integrare cât mai eficientă şi durabilă. ”Pe termen mediu, Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova o serie de ţinte printre care: întărirea instituţiilor democratice, liberalizarea regimului de vize şi dispariţia taxelor vamale europene. Pe termen lung, UE înseamnă o piaţă mare şi diversă, o prioritizare a agriculturii şi o armonizare a legislaţiei” a precizat expertul. Dalton a subliniat că Acordul de Asociere trebuie să stimuleze concurenţă în Republica Moldova în toate domeniile de activitate. El a apreciat că Republica Moldova are parte de o tranziţie dificilă şi de o sărăcie durabilă: ”Politicile macroeconomice vestice s-au implementat fără o fundaţie solidă şi fără o analiză de conţinut în prealabil”. În opinia sa, investiţiile prin întărirea sistemului bancar naţional, dezvoltarea capitalului uman prin stimularea sectorului educaţional şi susţinerea unei societăţi civile puternice sunt elemente fundamentale pentru Republica Moldova care îi garantează reuşita pe viitor. 

Strategia elitelor nu funcţionează

Cristian Ghinea, Directorul Centrului Român pentru Politici Europene, a precizat că exportul din Republica Moldova trebuie să crească calitativ ca strategie şi ca produse, pentru a avea pe viitor un mediu de afaceri competitiv. ”Companiile care nu au un site de prezentare şi un manager de export sunt din start necompetitive şi necredibile pentru piaţa de export. Cel mai mare importator de vin din Republica Moldova este  statul Belarus, care apoi exportă vinul în Rusia. Strategia de viitor Republicii Moldova asta este?“ a întrebat Ghinea.
Adrian Lupuşor, Director Executiv al Centrului Analitic Independent Expert Grup, a precizat că Acordul de Asociere a rămas la nivelul elitelor şi “nu a coborât la oamenii de rând”. Acesta a subliniat că retorica Est-Vest a politicienilor trebuie schimbată în folosul cetăţenilor şi în sprijinul economiei naţionale. “Creşterea în Republica Moldova este fragilă, activitatea investiţională este amorfă, exporturile cresc foarte lent şi consumul se diminuează. Noi creştem economic cu câte 3-4% pe an, dar nivelul optimal este de 8%” a explicat Lupuşor. El a mai precizat că în prezent riscurile externe precum tensiunile din Ucraina, diferenţa economică dintre UE şi CSI, embargoul comercial impus de Rusia, sunt o realitate care nu poate fi ignorată de politicienii de la Chişinău.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările