Majoritatea parlamentară a respins atât audierea şefului SIS, cât şi crearea unei comisii de anchetă în cazul celor şapte profesori turci expulzaţi

Majoritatea parlamentară de la Chişinău, formată din deputaţii Partidului Democrat şi cei din Partidul Popular European din Moldova, au respins iniţiativa opoziţiei de a forma o comisie parlamentară de anchetă în cazul celor şapte cetăţeni turci, directori şi profesori de la Liceul Orizont, expulzaţi în Turcia.

De asemenea, Parlamentul a respins şi audierea pe acest caz a şefului SIS, Vasile Botnari, şi a directorului Biroului Migraţie şi Azil, Olga Poalelungi.

Ambele iniţiative au fost susţinute doar de partidele de opoziţie - PSRM, PCRM, PL şi PLDM, care au adunat în total doar 44 de voturi, din necesarul de 51.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că organele de drept nu a oferit o explicaţie legală, ci doar una „de ochii lumii despre temeiul acestor acţiuni”.

„Este un târg făcut între nepreşedintele nostru şi preşedintele vostru cu preşedintele Erdogan. De aceea, corect ar fi, dacă nu vă temeţi şi este legal, să formăm această comisie de anchetă, câte un reprezentant din partea fiecărei fracţiuni”, a spus Ghimpu.

Deputatul liberal-democrat Iurie Ţap a menţionat că acest caz „a bulversat societatea”, iar imaginea ţării a fost grav afectată.

„Pe de o parte, este vorba despre încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De altfel, o instituţie foarte importantă a statului, avocatul poporului, ăn comunicatul său de presă a argumentat foarte bine acest lucru. Pe de altă parte este vorba despre acţiunea SIS şi Biroului Migraţie şi Azi care au depăţit cadrul legal. Asta putem deduce din comunicatele de presă ale SIS şi din informaţia auzită de la subcomisia parlamentară”, a subliniat Ţap.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că fracţiunea sa va susţine aceste iniţiative care „trebuie discutate în complex”, fiind indignat că Igor Dodon nu le-a oferit cetăţenie şi nici azil politic cetăţenilor turci.

„Toţi se da la o parte acum. Preşedintele ţării are dreptul să ofere cetăţenie fără niciun drept de rezerve. fără niciun fel de consultaţie cu nimeni, aşa cum i-a retras cetăţenia lui Băsescu. Acest liceu activează în jur de 30 de ani şi aşa problemă nu a apărut. Şi acum apar interese meschine. La unul îi trebuie să repare Preşedinţia , că zece ani de zile nu a putut face nimic, la alţii le trebuie altceva să hotărască cu turcii”, a notat Voronin.

Socialistul Vlad Bătrîncea, a cărui fracţiune a sprijinit iniţiativa respectivă, a dat o replică liberalilor.

„Există prea multe manipulări şi speculaţii. Noi dorim să fim informaţi cât mai obiectiv - cine a ghidat această operaţiune a SIS. Pentru acei care iniţiază (PL) vreau să întreb: ce a fost în acel protocol secret anexă la Alianţa 1-2. Cum aţi partajat Dvs aceste instituţii şi cui a revenit SIS? Partidului Liberal? Şase ani aţi condus şi aţi primit informaţie directă, cu încălcarea legii , protocoalelor secrete. Aţi bătut din palme atunci când aţi votat ca preşedintelui să-i fie retrase competenţele şi să nu poată controla SIS”, a declarat Bătrîncea.

În replica sa pentru Voronin, consilierul prezidenţial Maxim Lebedinschi a afirmat că cetăţenia se acordă în baza unei cereri, dând de înţeles că nu a existat o asemenea cerere la adresa lui Igor Dodon.

„Aţi avut posibilitatea şi Dvs (Vladimir Voronin) şi domnul Ghimpu să daţi cetăţenia. Cetăţenia se acordă strict în limitele legii”, a spus Lebedinschi.

Amintim că şapte cetăţeni turci, angajaţi ai Liceului moldo-turc Orizont din Chişinău, printre care directorul filialei Durleşti, directorul filialei Ciocana şi directorul filialei Ceadâr-Lunga, au fost reţinuţi de către ofiţerii SIS, după care expulzaţi din ţară, fiind suspectaţi de legături cu o grupare islamistă. 

Presa din Turcia scrie că autorităţile moldovene i-au reţinut şi extrădat pe cetăţenii turci la solicitarea venită de la Ankara. Cetăţenii turci reţinuţi activează la Liceul Orizont, instituţie de învăţământ finanţată de clericul Fethullah Gulen, acuzat de Recep Erdogan că ar fi organizat lovitura de stat din 2016. De atunci, Turcia a pornit o represiune naţională şi internaţională a oamenilor lui Gulen.

Potrivit unor surse, cetăţenii turci sunt, de asemenea, solicitanţi de azil politic pe teritoriul Republicii Moldova pe motiv că viaţa lor e în pericol în Turcia. Cu toate acestea, autorităţile au luat decizia să-i expulzeze anume în Turcia.

Directorul adjunct al filialei Durleşti a declarat pentru TV8 că reţinerile SIS s-au produs la comanda preşedintelui turc, Recep Erdogan, pentru că aceştia au refuzat să-l sprijine. El a menţionat că nu există temei legal pentru reţinerea şi expulzarea acestora.

În acelaşi timp, unele partidele de opoziţie, Platforma Demnitate şi Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, susţin că acesta este preţul pe care trebuie să-l plătească Vlad Plahotniuc şi Igor Dodon pentru Recep Erdogan, după ce liderul de la Ankara s-a angajat să repare clădirea Preşedinţiei R. Moldova din banii Turciei.

Vicepreşedintele Parlamentului Valeriu Ghileţchi afirmă că „operaţiunea privind expulzarea conducerii Liceului Teoretic Orizont ridică semne de întrebare”. În opinia sa, într-un stat de drept asemenea decizii trebuie să fie bazate pe dovezi clare, nu doar suspiciuni, precum că aceşti profesori aveau legături sau finanţau organizaţii islamiste.

Secretarul de Stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, avertizează autorităţile de la Chişinău că Moldova ar putea fi condamnată la CEDO pe cazul reţinerii cetăţenilor turci care activau la Liceul Orizont.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a solicitat organizarea unor audieri parlamentare în cazul expulzării din ţară a şapte cetăţeni turci, directori şi profesori de la Liceul moldo-turc Orizon.

Igor Dodon a rămas dezamăgit de modul în care presa a reflectat subiectul privind reţinerea şi expulzarea celor şapte cetăţeni turci, angajaţi ai Liceului moldo-turc Orizon, şi a afirmat că nu-l mai uimesc „standardele duble ale presei”. Potrivit lui, anterior „au fost expulzări mai urâte, pe criterii strict politice”.

Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, a cerut Chişinăului să respecte statul de drept.