Maia Sandu este noul preşedinte al Republicii Moldova. Cu 100% din voturi numărate, Dodon a suferit o înfrângere zdrobitoare

Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova 15 noiembrie 2020 Maia Sandu FOTO Profimedia

Maia Sandu, candidatul pro-european de la Chişinău, este noul preşedinte al Republicii Moldova, după numărarea tuturor voturilor din secţiile de pe teritoriul ţării şi a celor din diaspora. Igor Dodon, spulberat de votul de peste hotare.

UPDATE 10.20 După numărarea a 100% din voturi: Maia Sandu - 943.486 voturi (57,75%); Igor Dodon - 690.139 (42,25%)

În diaspora, din 262.103 de voturi, Maia Sandu a obţinut 92,94%, în timp ce Igor Dodoan a rămas cu voturile a doar 7,06% din cetăţenii moldoveni de peste hotare.

UPDATE ora 5.35: După numărarea a 99,44% din voturi: Maia Sandu - 931.082 voturi (57,45%); Igor Dodon - 689.570 (42,55%)

Ştire iniţială

Maia Sandu a obţinut 57,09% din voturi, în timp ce Igor Dodon a primit doar 42,9%. Rezultatele sunt valabile după numărarea a peste 99% din voturi, doar 19 secţii din diaspora urmând să mai raporteze datele finale. 

În diaspora, din 234,842 de voturi, Maia Sandu a obţinut 92,47%, în timp ce Igor Dodon a rămas cu voturile a doar 7,53% din cetăţenii moldoveni de peste hotare.

Maia Sandu va deveni, astfel, prima femeie preşedintă a Republicii Moldova. Guvernarea va fi departe de a fi uşoară, dată fiind majoritatea ostilă din parlament.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a transmis felicitări candidatei pro-europene prin intermediul unei postări pe Twitter.

Cine este Maia Sandu

Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, la Risipeni, raionul Făleşti, în nordul Republicii Moldova, în familia lui Grigorie şi a Emiliei Sandu. 

Plecată din localitatea natală, Maia Sandu a studiat, în perioada 1989 - 1994, la Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice de la Chişinău. Au urmat alţi trei ani de studii  Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova, specialitatea relaţii internaţionale, în perioada 1995-1998, şi un an de studii la Harvard Kennedy School of Governement (SUA), specialitatea administraţie publică, în perioada 2009-2010. După ani buni de funcţii publice în Republica Moldova, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale în perioada 2010-2012.

Şi-a lansat propria mişcare politică în decembrie 2015, intitulată „În pas cu Maia Sandu”. Mişcarea s-a transformat în scurt timp în Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Ca lider PAS, Maia Sandu a exercitat funcţia de premier în perioada 8 iunie - 14 noiembrie 2019. Şi-a început mandatul în condiţii dificile, cu o criză politică ce a dus la fuga lui Vladimir Plahotniuc, şi l-a încheiat în urma unei moţiuni de cenzură sprijinită activ de Igor Dodon. În 2020, a candidat pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale.

În 2016, a obţinut 47,89% în turul doi, pierzând la o diferenţă mică în faţa lui Igor Dodon. La patru ani distanţă, Maia Sandu poate sparge un tabu, şi anume să devină preşedintă într-o societate profund patriarhală. În campanie, Igor Dodon a lansat o serie de atacuri suburbane pentru a exploata acest aspect din punct de vedere electoral, legându-se mai ales de faptul că nu este căsătorită şi nu are copii. 

Citeşte mai multe despre Maia Sandu:

Alegeri prezidenţiale Republica Moldova. Cine este Maia Sandu, femeia care scrie istorie la Chişinău