LIVE TEXT Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Toate secţiile de votare din ţară s-au închis la 21.00

Publicat: 11.07.2021 00:25

Ultima actualizare: 10.08.2022 19:31

Cetăţenii Republicii Moldova şi-au exprimat dreptul la vot duminică, 11 iulie, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. Marea bătălie s-a dat între Est şi Vest, între Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor, condus de ex-preşedinţii Vladimir Voronin şi Igor Dodon, şi Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), sprijinit de preşedintele Maia Sandu.

UPDATE 21.30 Datele preliminare ale sondajului, care a fost realizat telefonic, arată că Partidul Acţiune şi Solidaritate ar obţine 55%, iar Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor ar obţine 24%. În Parlament ar accede şi Partidul Şor - 8%. De menţionat că rata de refuz a respondenţilor de a răspunde la întrebarea pentru cine au votat depăşeşte 30%

UPDATE 21.00 Toate secţiile de votare din Republica Moldova au fost închise. La secţiile de votare s-au prezentat 48,1% din alegători - 1,46 milioane.

Diaspora moldovenească a demonstrat din nou o capacitate impresionantă de a se mobiliza la vot. La cele 150 de secţii de votare din străinătate au votat aproape 200.000 de cetăţeni, mai puţini alegători în comparaţie cu scrutinul prezidenţial, când peste hotare au votat peste 260.000 de moldoveni.

La cele 41 de secţii de votare deschise pentru locuitorii din Transnistria au votat circa 29.000 de cetăţeni.

UPDATE 20.00 În cele 41 de secţii de votare deschise în regiunea transnistreană, până acum s-a înregistrat o prezenţă de circa 30 de mii de persoane.

UPDATE 18.50 O prezenţă masivă, încurajată cu bani, se observă în secţiile de votare deschise Transnistria în cadrul alegerilor legislative anticipate din Republica Moldova.

UPDATE 18.40 Au fost semnalate cel puţin 20 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor.

UPDATE 18.30 Trupele ruse din regiunea transnistreană au primit ordin să intervină în cazul apariţiei provocărilor în Zona de Securitate, în contextul alegerilor parlamentare anticipate, transmite TASS.

UPDATE 16.15 Scrutinul poate fi declarat valabil. Peste 1/3 din alegători deja s-au prezentat la secţiile de votare - 35,2% sau 1.045.000

GALERIE FOTO

UPDATE 15.10 Prezenţa la vot până la această oră este de 32.3% - 950.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot.

UPDATE 13.35 Mobilizare impresionantă în diaspora. Peste 100.000 de moldoveni deja au votat la secţiile de votare deschise în străinătate. În tota, până la această oră au votat 27,9% din alegători - 813.000 de persoane.

UPDATE 13.15 Liderul AUR Moldova, Vlad Bileţchi, a anunţat că va vota în oraşul Milano, Italia, „pentru o Moldovă românească”.

UPDATE 12.50 Prezenţa la vot până la această oră este de 25% - 725.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot.

UPDATE 12.20 Renato Usatîi, liderul Blocului „Renato Usatîi”, a votat la Munchen „pentru resetarea statului”.

UPDATE 12.05 Liderul Partidului Democraţia Acasă, Vasile Costiuc, a votat. El a spus că „ori sărbătorim, ori punem mâna pe buzdugane”.

UPDATE 12.00 Prezenţa la vot până la această oră este de 21.6% - 622.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot.

UPDATE 11.30 Maia Sandu a votat. Preşedintele a declarat că „astăzi cetăţenii se pot elibera de hoţi”.

UPDATE 11.10 Igor Dodon a votat pentru o Moldovă independentă şi pentru ca statul să nu fie lăsat pe mâna strâinilor.

UPDATE 10.40 Liderul PAS, Igor Grosu, a votat „pentru vremuri bune şi pentru o schimbare”.

UPDATE 10.15 Ex-premierul Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, a votat „pentru un prezent şi un viitor mai bun”.

UPDATE 10.05 Prezenţa la vot până la această oră este de 11.65% - 329.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot.

UPDATE 10.00 Octavian Ţîcu, lider PUN, a votat pentru o schimbare.

UPDATE 9.40 Vladimir Voronin a votat pentru ca „umilinţa poporului să se termine astăzi”.

UPDATE 9.30 Zinaida Greceanîi a votat. Ea a declarat că „astăzi este o zi decisivă pentru statalitatea R. Moldova”.

UPDATE 9.25 Prezenţa la vot până la această oră este de 8,25% - 233.000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot.

UPDATE 9.10 Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a votat pentru „o Moldovă în care nu se mai fură”.

UPDATE 9.00 Liderul PDM, ex-premierul Pavel Filip, a votat „pentru o altfel de Moldovă”.

UPDATE 8.50 Gheorghe Cavcaliuc, lider PACE, a votat alături de mama sa la o secţie de votare din Italia, deşi politicianul este stabilit cu traiul în R. Moldova.

UPDATE 7.00 Secţiile de votare s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la 21.00.

În străinătate au fost deschise 150 de secţii de votare. Fiecare secţie este asigurată cu 5.000 de buletine de vot.

În total, au fost tipărite 3,6 buletine de vot, dintre care 726.000 au fost distribuite în secţiile din afara ţării.

Scrutinul electoral este monitorizat de peste 2.400 de observatori.

În total, 23 de competitori - 20 de partide, două blocuri electorale şi un candidat independent - luptă pentru cele 101 mandate ale Parlamentului de la Chişinău.

Conform sondajelor, principalul favorit este Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de centru-dreapta, pro-prezidenţial). PAS este urmat îndeaproape în sondaje de Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS). Paltforma DA, un aliat firesc al PAS, dar şi Partidul Şor, al fostul primar al Orheiului Ilan Şor, un rusofon de origine evreiască, sunt la rândul lor cotate cu şanse să acceadă în Parlament. Un alt competitor cu şanse este Blocul electoral „Renato Usatîi”, al primarului oraşului Bălţi. Inculpat în dosarul „Furtul miliardului”, cu privire la deturnarea a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2012 - 2015, Ilan Şor a fugit din ţară. În prezent este dat în căutare internaţională.

Citește și: Sfârşit de campanie în Republica Moldova: Şansa nemaiîntâlnită a unui partid pro-european în faţa unei tabere pro-ruse care agită fantoma războiului

Pragul electoral pentru partide este de 5%, iar pentru blocurile electorale este de 7%. Ce puţin o treime din alegători trebuie să se prezinte la urne pentru ca alegerile să poată fi validate. Autorităţile moldovene au organizat peste 2.100 de secţii de votare, dintre care 150 în străinătate şi 12 pentru cetăţenii cu drept de vot din Transnistria. Tot 12 secţii de votare vor fi deschise şi pe teritoriul României.

PAS ar putea forma o majoritate parlamentară de unul singur

Potrivit Agerpres, care citează observatori de peste Prut, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta, şi anume PAS, să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate parlamentară de unul singur, ceea ce i-ar permite Maiei Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut.

PAS şi-a axat campania electorală pe lupta împotriva corupţiei, în timp ce principalul său adversar, BECS, a agitat cartea antieuropeană şi a pledat pentru apropierea de Rusia.

Vineri, în ultima zi de campanie, fostul comunist reconvertit în socialist, pro-rusul Igor Dodon, a chemat lumea în stradă pentru a contesta decizia reducerii numărului de secţii de votare în Transnistria şi a evocat spectrul unui nou război pe malul Nistrului. „Votarea partidelor de dreapta înseamnă război pe Nistru”, a susţinut Dodon înainte de a se proclama câştigător, aşa cum procedase şi în ajunul alegerilor prezidenţiale de anul trecut, în care a pierdut fără drept de apel (42,28% din voturi pentru Dodon şi 57,72% din voturi pentru Sandu).

Patru partide ar intra duminică în Parlamentul Republicii Moldova, conform unui sondaj publicat recent de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, şi anume PAS, creditat cu 37,4% în intenţiile de vot, BECS (37,1%), plus formaţiunea lui Ilan Şor (6,8%) şi Platforma „DA” a lui Andrei Năstase (5,4%). Barometrul Opiniei Publice estimează că doar trei formaţiuni politice vor avea deputaţi în viitorul Parlament de la Chişinău, mai exact PAS (43,5%), BECS (32,5%) şi Partidul Şor (7,8%). Un alt sondaj, realizat de CBS-Axa, creditează PAS cu 50,9% în intenţiile de vot şi pe aliaţii Dodon-Voronin cu 30,5%. Blocul electoral „Renato Usatîi” se menţine la circa 6%. Însă sondajele nu prea se adeveresc în cazul alegerilor din Republica Moldova, mai ales că nu cuprind o parte foarte importantă a electoratului: diaspora, care în mare parte votează masiv pentru un viitor pro-european şi împotriva corupţiei.

Potrivit analiştilor, rezultatul votului de duminică depinde atât de participarea diasporei, cât şi mobilizarea electoratului din Transnistria.

Igor Dodon, pionul Kremlinului

Autoproclamându-se câştigător, Igor Dodon acuză deja dreapta că nu îi va recunoaşte victoria. Vom ieşi în stradă, a avertizat el, la fel cum făcuse şi în toamna anului trecut după multiple deplasări la Moscova şi întâlniri cu „consultanţii” ruşi trimişi de Vladimir Putin la Chişinău.

Retorica anti-occidentală a lui Dodon nu este surprinzătoare, în condiţiile în care el reprezintă probabil una dintre ultimele cărţi importante ale Rusiei pe scena politică de la Chişinău. Iar Putin a investit masiv în el. Potrivit publicaţiei germane „Bild”, care citează documente oficiale, Moscova a cheltuit 11.453 milioane de euro în ultima campanie prezidenţială a lui Dodon. Banii au fost alocaţi pentru consultanţi politici specializaţi pentru a sprijini agenda rusă şi pentru a deturna rezultatul în favoarea sa. Patru milioane de euro erau destinaţi ca mită pentru „candidaţii prietenoşi” care trebuiau să implementeze politica Kremlinului în Republica Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro către observatorii electorali străini care trebuiau să afirme că alegerile au fost curate, precizează ziarul german. În plus, o sumă de jumătate de milion de euro fusese prevăzută pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală”, acesta fiind ultimul as din mâneca Kremlinului, în cazul în care Igor Dodon pierdea la limită.

Citește și: Nicuşor Dan: Îi rog pe toţi cetăţenii moldoveni din Bucureşti să vină la vot. Lista secţiilor din Bucureşti

În vara anului trecut, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le începea sau intenţiona să le implementeze pentru a influenţa alegătorii, notează sursa citată. De altfel, Rusia are o istorie îndelungată în ceea ce priveşte încercarea de a influenţa alegerile din alte state în sensul dorit de ea. În toate aceste tentative, Moscova s-a dedat falsificării de sondaje, diseminării de dezinformare, violenţei fizice şi furnizării de genţi cu bani candidaţilor pro-ruşi. Un caz elocvent rămâne tentativa de lovitură de stat petrecută în toamna anului 2016 în Muntenegru într-un demers de abatere a acestei ţări balcanice din cursul său pro-european.

Activităţile actuale ale Rusiei reprezintă „o ameninţare serioasă” chiar şi pentru alegerile prevăzute să aibă loc la toamnă în Germania, conchide „Bild”.

În ceea ce priveşte alegerile de duminică din Republica Moldova”, cotidianul francez „Le Figaro” scrie că este vorba de un „scrutin cu privirea spre Vest”.

Cele 12 secţii de votare deschise duminică pe teritoriul României

Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente): Str. Stavropoleos 6, Sector 3;

Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central): Str. Eugeniu Carada 1, Sector 3;

Iaşi: Casa de Cultură a Studenţilor, Str. Vasile Conta nr. 30;

Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, Str. Universităţii nr. 13;

Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, Str. Domnească nr. 47;

Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 157;

Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa „Lucian Blaga” nr. 1-3;

Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, Str. Cluj nr. 12;

Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, Str. Memorandumului nr. 39;

Sibiu: Şcoala Gimnazială „Regina Maria”, Str. Zaharia Boiu nr. 1;

Constanţa: Universitatea „Ovidius”, B-dul Mamaia nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;