La Chişinău are loc, în premieră, Summitul preşedinţilor parlamentelor statelor baltice şi nordice

Oficialii europeni reuniţi la Chişinău. FOTO Parlament.md

Programul evenimentului include întrevederi cu şefii parlamentelor din Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania şi Republica Moldova. Summitul are loc la iniţiativa şefului Legislativului de la Chişinău, Igor Corman.

Preşedinţii de parlamente ale statelor baltice şi nordice, care s-au adunat în premieră la Chişinău în cadrul Summitului NB-8, nu consideră că este necesar ca în Moldova să se organizeze un referendum privind semnarea Acordului de Asociere la UE. De asemenea, liderii legislativelor statelor baltice şi nordice au dat asigurări că după semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE îl vor ratifica în parlamentele lor în mod prioritar. Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă după întrevederea oficialilor străini cu liderii de fracţiuni din Parlamentul de la Chişinău şi cu şeful legislativului, Igor Corman, transmite IPN.

Igor Corman a remarcat că aceasta este pentru prima dată când un eveniment de acest gen se desfăşoară la Chişinău şi când preşedinţii de parlamente din ţările baltice şi ţările nordice vin împreună în Moldova. Şeful legislativului a adăugat că oficialii străini vor avea întrevederi şi cu societatea civilă. În cadrul întâlnirii cu lideri de fracţiuni s-a pus accent pe agenda europeană a Moldovei. Igor Corman a mai spus că a rugat ca ţările date să ratifice în mod prioritar Acordul de Asociere cu UE după semnare. De asemenea, oficialul moldovean a menţionat că a solicitat sprijin privind consolidarea activităţii parlamentare şi armonizarea legislaţiei naţionale la cea europeană.

Solvita Āboltiņa, preşedinta Parlamentului Letoniei, a sugerat să se acorde o atenţie mai mare Parteneriatului Estic. Oficialul a adăugat că această vizită în Moldova a fost oportună ţinând cont de acţiunile Rusiei care încalcă dreptul internaţional, iar acest comportament este inacceptabil. Solvita Āboltiņa a menţionat că toate partidele din Moldova trebuie să se implice în procesul de integrare europeană a ţării, reltează IPN.

„Doar poporul acestei ţări poate decide soarta ei“

Per Westerberg, preşedintele Parlamentului Suediei, a remarcat că ţara sa, datorită apropierii de UE şi aderării ulterioare, a ajuns din una dintre cele mai sărace în una dintre cele mai înstărite ţări. De asemenea, politicianul a remarcat că nimeni nu poate decide viitorul Moldovei, nici Moscova şi nici Bruxelles-ul, ci doar poporul acestei ţări. Per Westerberg a adăugat că Acordul de Asociere cu UE deschide multe uşi spre prosperitatea ţării, acesta însemnând mai multe locuri de muncă şi investiţii.

Eiki Nestor, preşedintele legislativului din Estonia, a remarcat că în cei 10 ani de apartenenţă la UE, ţara sa a devenit o istorie de succes, iar dacă Moldova va negocia serios va avea acelaşi viitor prosper. Oficialul a adăugat că Europa e cu braţele deschise în faţa Moldovei, deoarece acest stat face parte din Europa.

Pekka Ravi, prim-vicepreşedintele Parlamentului Finlandei, a spus că ţara sa sprijină procesul de integrare europeană al Republicii Moldova şi încurajează implementarea în continuare a reformelor, respectarea angajamentelor privind protecţia drepturilor omului, dar şi a altor principii democratice.

Bertel Haarder, prim-vicepreşedintele legislativului din Danemarca, a spus că se află la Chişinău pentru a arăta solidaritatea cu poporul moldovenesc şi fiindcă este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Oficialul a adăugat că ţara sa are o experienţă bogată în desfăşurarea referendumurilor, dar consideră că obiectivul de asociere la UE nu este unul care trebuie examinat la un referendum.

Vor sădi câte un copac în faţa Legislativului

Loreta Graužinienė, preşedintele Parlamentului Lituaniei, a menţionat că la ultima conferinţă a preşedinţilor de Parlament ale statelor membre UE s-a observat o susţinere totală pentru procesul de integrare europeană a Moldovei. Oficialul a mai spus că după 10 ani de când Lituania a devenit ţară membră UE, lituanienii nu-şi mai imaginează cum e să fii înafara Uniunii. De asemenea, Loreta Graužinienė consideră că semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE nu este o întrebare care poate fi decisă la referendum, deoarece ar fi greu de explicat oamenilor ce trebuie să aleagă. Un referendum ar fi necesar doar dacă ar fi vorba despre aderarea la UE, relatează IPN.

Kenneth Svendsen, al doilea vicepreşedinte al Parlamentului Regatului Norvegiei, a menţionat că ţara sa sprijină dreptul Moldovei la autodeterminare fără a fi supusă presiunilor din afară, precum şi sprijină aspiraţiile ţării la integrarea europeană. Oficialul a remarcat că Norvegia nu este membră a UE, dar a avut de beneficiat de la relaţiile apropiate cu Uniunea şi consideră că Moldova la fel va beneficia în urma apropierii de UE.

Oficialii străini au menţionat că nu doresc un nou război în Europa, ci doar stabilitate şi respectarea dreptului internaţional. De asemenea, aceştia au îndemnat autorităţile moldoveneşti să utilizeze minorităţile naţionale pentru a crea punţi de colaborare cu alte state, nu ca motive pentru instabilitate.

Preşedinţii de Parlament ai Statelor Baltice şi Nordice vor participa şi la dezbateri publice cu studenţii de la Universitatea de Stat din Moldova pe tema „Parlamentul European şi parlamentele naţionale – garanţii unei democraţii europene”. La finalul vizitei la Chişinău, preşedinţii de parlamente NB-8 vor vizita clădirea renovată a Parlamentului şi vor sădi copaci în faţa Legislativului. Totodată, Igor Corman şi speakerii NB-8 vor susţine o conferinţă de presă comună marţi, 13 mai, la Palatul Republicii.