Mulţumesc frumos, pe această cale, atât realizatorilor paginii BASARABIA e ROMÂNIA, de pe Facebook, care au postat fotografiile cu care ilustrez aceste rânduri, cât şi organizatorilor, George Simion, o minte brici, şi Marius Lulea Dorin, pentru facilităţile asigurate invitaţilor la acest dialog inedit, complex şi necesar. 

Bentiţele cu Tricolor, purtate la mână, în cosiţe, pe tricouri, ca gesturi simple de apartenenţă la aceeaşi naţiune, ghioceii aduşi drept mărturie a noii primăveri aşteptate şi în plan politic, în Republica Moldova, precum aceea din anul 2009, dar de data asta manifestată prin voturile exprimate la viitoarele alegeri parlamentare, au fost inedite detalii ale stării interioare specifice junilor Moldovei, abia desprinsă din mrejele imperiale răsăritene.

Pe timpul dialogului meu, cu tinerii interlocutori de aceeaşi limbă, neam, istorie şi cultură, din cel de-Al Doilea Stat Românesc, am avut bucuria să descopăr nu doar naturaleţea unor semeni stăpâni pe visele lor, ci şi libertatea gândirii unor europeni care nu mai pot fi minţiţi, induşi în eroare, păcăliţi, ţinuţi cu capul plecat. 

 

Departe de a fi pesimişti, privind şansa lor de a fi egalii europenilor din statele membre ale UE - junii din Moldova estică, cea ruptă samavolnic, de Patria Mamă, prin ocupaţie militară imperială - vor alte chipuri în legislativul de la Chişinău, fiind sătui de certurile actualilor politicieni, de actele de corupţie ştiute sau bănuite, de lipsa locurilor de muncă, de salariile mizere, de absenţa unor şanse reale pentru tinerii ce vor să muncească acolo unde trăiesc, nu în ţări străine, care ezită să îşi întemeieze o familie pentru că deţinerea unei locuinţe, a unui autoturism, sunt ţinte intangibile, la veniturile legale ale unui simplu cetăţean, din Republica Moldova.

Şi dacă vor câştiga comuniştii alegerile parlamentare?

O întrebare care a stârnit reacţia negativă imediată a sălii, cu voci care sugereau ieşirea posibilă, în stradă, a celor care nu vor să mai trăiască un trecut dovedit expirat, anacronic, promotor al corupţiei la nivel prezidenţial. 

Ce se poate schimba, în Republica Moldova, după dezirabila victorie a forţelor pro-europene?

Depinde de cei care le conduc şi sprijină, sau nu, apropierea de România, prin politica unor paşi de sorginte democrată, meniţi a netezi, inteligent, viitoarea reunificare, după model german.

Asta însemnând începerea negocierilor care se pot finaliza cu un tratat de reunificare, aşa cum s-a întâmplat după primele - şi ultimele - alegeri libere din RDG, de la 18 martie 1990.

Istoricul Constantin Corneanu şi liderul mişcării civice unioniste, Marius Lulea Dorin, în dialog cu junii moldoveni. 

Ce nu ştiau tinerii de peste Prut?

Apropo de Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, în caz de tensiune militară generată de forţe străine, precum în Transnistria, parte a  Republicii Moldova, oficialii de la Chişinău pot cere ajutorul NATO, prin acest consiliu, din care cel de-Al Doilea Stat Românesc face parte. Lucru care, până în prezent, nu s-a petrecut. 

Referitor la angajamentul NATO, pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a Georgiei, acesta a fost asumat public, la finalul summitului aliaţilor de la Lisabona, din 19-20 noiembrie 2010.

În legătură cu Summitul NATO, din acest an, programat a avea loc în Marea Britanie, la funcţia de secretar general au şanse, relativ egale, un candidat român şi unul polonez, alegerea posibilă a primului având previzibile consecinţe pozitive asupra evoluţiilor din arealurile statale unde trăiesc românii. 

Primul pas spre viitoarea existenţă unitară - instruirea comună a unor subunităţi militare din stânga şi din dreapta Prutului, conform acordului semnat de miniştrii de resort, la Bucureşti. 

Paşii următori fiind dobândirea majorităţii necesare forţelor pro-europene, la alegerile parlamentare viitoare, conectarea conductelor de gaze şi a reţelelor electrice, între cele două state româneşti, soluţionarea problemei Transnistriei, într-un format nou de negocieri, prin implicarea NATO, începerea dialogului privind viitorul tratat de reunificare naţională, cu anexele aferente, vizând şi viitorul concret al celor care acum evoluează în arena politică de la Chişinău, cu precizarea că administrarea judeţelor dintre Prut şi Nistru se va face de autohtoni, după organizarea de alegeri pentru organele administraţiei locale. 

România nu va impune nimic Republicii Moldova.

Iar dacă opţiunile majorităţii votanţilor, din cel de-Al Doilea Stat Românesc, vor fi pentru o amânare sine die a actului reunificării, atunci această' voinţă va fi respectată.

Depinde de viitorii parlamentari de la Chişinău, dacă vor schimba prevederea constituţională privind neutralitatea Republicii Moldova, cea reiterată exact cu şapte zile în urmă, la sediul NATO, de ministrul de externe Natalia Gherman.

Replica actualului secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a fost clară. Alianţa are relaţii foarte bune şi cu alte state neutre şi, în cazul Republicii Moldova, va continua să apere independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a acestui stat european partener. Mai clar nici că se putea exprima. 

În imaginea de mai sus se află şi europeni din stânga Prutului: 

Arnăut Diana, Balan Olivian, Barbaroş Mihail, Beţian Edgar, Borodai Iulia, Bubuioc Mariana, Căpăţână Mihaela, Cernat Ovidiu, Cernea Cristina, Chiorescu Valeria, Chisnenco Victor Ianenci,  Ciovaga Gabriel, Ciubară Maricica, Cobzac Vadim, Cogâlniceanu   Constantin, Covali Tamara, Croitor Liliana, Crudu Mihai,  Diordiev Nicoleta, Doarme Ion, Drăgan Petru, Duhlichier Valentina, Ianenco Stas, Fînaru Georgeta, Florea Adrian, Fratea Stas, Gâtlan Dumitru, Gudumac Mihail,  Gulian Carina, Guţu Nicoleta, Iaconi Cristian, Iaconi Margareta, Lisnic Doina, Lupu Cristian, Macovei Alexandru, Macovei Valentina, Marusic Cristian, Maurer Albert, Maurer Eduard, Melenciuc Mihail, Merlan Vasile, Mizin Vasile, Mogâldea Vladislav, Munteanu Alina, Munteanu Valeria, Neagu Sebastian, Nicula Mihaela, Obreja Elena, Panainte Dumitru, Plângău Dinu, Popa Elena, Popşoi Anastasia, Puică Mihaela, Răilean Cristian, Roşca Cristian, Rotaru Natalia, Sârbu Nicu, Scobioală Natalia, Simco Iulia, Spânu Cătălina, Strîmban Florentina, Sugac Cristina, Şevciuc Vladislav, Tăbârţă Andrian, Tolmazan Aurel, Tonu Alexandru, Ţapu Iuliana, Ursachi Radu, Varmari Mihai, Verdeş Victoria, Vrabie Nicu, Vrâncean Daniel. 


Junii Moldovei estice nu mai au nevoie de versuri tânguitoare, cântece nostalgice, discursuri ale unor politicieni de strânsură, nici de sfaturi privind ce, cum şi când să acţioneze.

Sunt demni, fermi, au convingeri ireversibile, îşi privesc interlocutorii din dreapta Prutului direct în ochi, pun întrebări care au fineţea nuanţărilor necesare clarificării unor dosare delicate, precum cel privind Transnistria, sunt conştienţi de importanţa vocii SUA în dialogul cu Rusia, ştiu să se bucure, cu o sensibilitate aparte, că păşesc pe pământul României de azi.

Printre ei am identificat personalităţi care şi mâine ar putea fi în posturi relevante, de la Chişinău, unde ar fi, cu siguranţă, mai motivaţi să acţioneze, inteligent şi argumentat, cu planuri concrete, pentru apropierea firească, politică, economică şi militară a celor două state româneşti.

Trăiască naţia! Sus cu ea!