José Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy, mesaj comun: „Summitul de la Vilnius îşi propune să realizeze progrese însemnate pentru Moldova şi Georgia“

În preajma summitului de la Vilnius, din 28-29 noiembrie, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, semnează un articol comun în care vorbesc despre importanţa Parteneriatul Estic, ca instrument prin care UE îşi apropie ţările din vecinătatea estică.

Cei doi oficiali subliniază progresele realizate de Republica Moldova şi Georgia, care vor parafa vineri acordurile de asociere, şi reiterează faptul că rămâne valabilă oferta pentru Ucraina de a semna acordul la Vilnius.Citiţi articolul integral, publicat astăzi în ediţia print a ziarului „Adevărul“ Moldova.

„Liderii Uniunii Europene se vor reuni mâine cu omologii lor din Europa de Est în frumoasa capitală lituaniană Vilnius, unde urmează să aibă loc cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic. Summitul de la Vilnius va fi o mărturie a voinţei noastre comune de a uni continentul european în sens mai larg în jurul unor valori şi obiective comune.

Parteneriatul Estic este principalul instrument de politică de care dispune Uniunea Europeană pentru a promova o asociere politică şi o integrare economică mai profunde în vecinătatea noastră estică. La acest parteneriat participă Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. 

Obiectivul nostru este de a colabora cu partenerii noştri din regiune pentru a construi - pas cu pas - o vecinătate democratică, prosperă şi stabilă, întemeiată pe statul de drept. O vecinătate în care să fie garantate sistemele pluripartite şi libertăţile fundamentale, în care suveranitatea să fie respectată, în care deviza să fie cooperarea, şi nu concurenţa. O vecinătate prosperă, în care să se creeze mai multe locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri atât pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, cât şi pentru cele din ţările partenere, o vecinătate în care să se intensifice atât legăturile de transport, cât şi călătoriile şi schimburile de studenţi. O vecinătate stabilă, în care riscul de conflict deschis să dispară, iar presiunile migraţiei să se reducă, întrucât cetăţenii se vor simţi mai puţin nevoiţi să îşi părăsească ţara în căutarea unui trai mai bun.

Obiectivul nostru este de a colabora cu partenerii noştri din regiune pentru a construi - pas cu pas - o vecinătate democratică, prosperă şi stabilă, întemeiată pe statul de drept. 

Vilnius va marca sfârşitul primului deceniu al politicii de vecinătate a Uniunii, precum şi patru ani de la lansarea Parteneriatului Estic în 2009, la Praga. Vom continua să lucrăm la acorduri de asociere ambiţioase, care cuprind zone de liber schimb complex şi cuprinzător cu parteneri care îndeplinesc obiectivele de referinţă şi iau măsuri pentru facilitarea şi liberalizarea circulaţiei între Uniune şi ţările din regiune.

Aceste acorduri le vor oferi partenerilor noştri nu numai acces la cea mai mare piaţă din lume, cuprinzând peste o jumătate de miliard de oameni, dar şi asistenţă pentru reformarea şi remodelarea economiilor şi modernizarea societăţilor lor.

Summitul îşi propune să realizeze progrese însemnate pentru Georgia şi Moldova, ţări cu care am încheiat recent negocierile şi care vor fi în măsură să parafeze acordurile noastre.

Fără îndoială, accentul se va pune într-o mare măsură pe Ucraina, cu care am încheiat negocierile şi am parafat acordul de asociere care cuprinde o zonă de liber schimb complex şi cuprinzător. Oferta noastră de a semna acest acord la Vilnius este încă valabilă. Acest lucru necesită voinţă politică din partea liderilor ucraineni şi acţiuni ferme şi progrese concrete în ceea ce priveşte condiţiile stabilite în decembrie 2012. Suntem convinşi că semnarea acordului asigură cel mai bun sprijin posibil pentru situaţia economică, reforma şi modernizarea Ucrainei în vederea creării unui viitor prosper şi stabil pentru toţi ucrainenii. În ultimele zile, cetăţenii ucraineni au arătat din nou că înţeleg şi respectă pe deplin caracterul istoric al asocierii la Uniunea Europeană.

Legăturile mai strânse cu Uniunea Europeană nu sunt în detrimentul relaţiilor dintre partenerii noştri răsăriteni şi ceilalţi vecini ai acestora, cum ar fi Rusia.

Într-o economie globală, modernizarea ţărilor, lărgirea pieţelor şi extinderea liberului schimb sunt evoluţii de pe urma cărora, în ultimă instanţă, beneficiază toată lumea. Legăturile mai strânse cu Uniunea Europeană nu sunt în detrimentul relaţiilor dintre partenerii noştri răsăriteni şi ceilalţi vecini ai acestora, cum ar fi Rusia. Nimeni nu le cere partenerilor noştri să renunţe la relaţiile sau la acordurile de liber schimb cu Rusia.

Parteneriatul Estic este astfel conceput încât toţi participanţii să aibă numai de câştigat. Oferim o viziune strategică atrăgătoare - precum şi mijloacele de a realiza această viziune - pentru ţările vecine din Europa de Est şi pentru regiune, în ansamblul său. Cu toate acestea, acceptarea ofertei UE, care presupune şi respectarea valorilor şi a standardelor necesare, rămâne un drept de alegere suveran al partenerului nostru - un drept de alegere care ar trebui exercitat în interesul propriilor săi cetăţeni şi care nu ar trebui să fie afectat de presiuni externe. Uniunea Europeană va continua să aibă o atitudine mai deschisă şi mai favorabilă faţă de cei care doresc să se implice într-un proces de reformă şi modernizare.

Europa şi partenerii estici nu pot înflori decât ca un continent integrat, fără linii despărţitoare.

La frontierele Uniunii Europene a avut loc o transformare majoră. În ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit cel mai mare partener comercial şi cea mai importantă sursă de investiţii, o prezenţă politică şi un partener de încredere pentru majoritatea vecinilor noştri răsăriteni. Şi aceştia nu sunt decât primii paşi, pentru că, în ultimă instanţă, Europa şi partenerii estici nu pot înflori decât ca un continent integrat, fără linii despărţitoare.“