Jose Manuel Barroso: „Asocierea politică şi integrarea economică în UE e cea mai bună opţiune posibilă pentru Moldova“

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso FOTO Reuters

Bruxelles-ul recunoaşte succesele şi aspiraţiile europene ale Republicii Moldova - „un partener important pentru UE“, susţune Jose Manuel Barroso. Totuşi, înaltul oficial evită să spună clar dacă Chişinăul are perspective reale de aderare, dar promite că putem scăpa de vize „într-un viitor nu foarte îndepărtat“.

Preşedintele Comisiei Europene a declarat, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru „Adevărul“, că vizita sa în Moldova este „un semn de încuraj,are pentru reformele impresionante“ pe care le facem şi care urmează. În acelaşi timp, José Manuel Barroso a atenţionat că UE aşteaptă acţiuni mai hotărâte în ceea ce priveşte reformele economice, susţinerea investitorilor şi, mai ales, „combaterea corupţiei la toate nivelurile, care pare a fi o problemă adânc înrădăcinată şi care, dacă nu este abordată decisiv, poate diminua încrederea oamenilor în sistemul democratic“.   

„Adevărul“: Dle Barroso, un demnitar cum e preşedintele Comisiei Europene nu vine într-o ţară mică precum e Moldova doar din curtoazie. Ce semnifică vizita dumneavoastră la Chişinău şi ce mesaje ne aduceţi?

José Manuel Barroso: Mai întâi, aş dori să vă spun cu fermitate că importanţa partenerilor noştri nu depinde de dimensiunile lor. În calitate de vecină, Moldova este un partener important pentru noi. Este în interesul nostru ca Republica Moldova să fie un stat prosper, stabil şi cu perspective. Vin în Moldova în semn de recunoştinţă pentru reformele impresionante în desfăşurare şi pentru a încuraja acţiunile ce încă urmează să fie întreprinse. Voi avea o întrevedere cu preşedintele ţării dumneavoastră, cu prim-ministrul, cu şeful Legislativului, cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare şi cu cetăţenii de rând. Voi asculta punctul lor de vedere cu privire la relaţiile noastre şi viitorul Republicii Moldova.

În ce măsură mai este considerată Republica Moldova o „poveste de succes“ de către Bruxelles, ţinând cont de faptul că nu-şi îndeplineşte ca la carte toate obligaţiunile asumate?

Fără îndoială, angajamentul ferm şi neschimbat al Moldovei faţă de reformele structurale o face să fie lider în Parteneriatul Estic. Şi noi am văzut, Moldova demonstreaza că există voinţă politică pentru a trece peste mai multe obstacole şi pentru a consolida standardele democratice şi respectul pentru drepturile omului. De asemenea, se întreprind eforturi de lungă durată pentru restabilirea economiei. Pentru a vedea rezultatul unora dintre aceste eforturi va fi nevoie de ceva timp. Evident, aceasta nu înseamnă că totul merge bine. În cadrul dialogului politic şi tehnic intens, purtat cu autorităţile ţării dumneavoastră, noi abordăm un şir de preocupări. Rămânem fermi în ideea că anume caracterul inclusiv al marelui proiect de modernizare a Moldovei este o condiţie sine qua non pentru asigurarea durabilităţii reformelor. Caracterul inclusiv şi durabilitatea trebuie să fie instrumentele pentru măsurarea importanţei iniţiativelor politice.

În ultimii ani, s-au făcut multe declaraţii optimiste, şi la Chişinău, şi la Bruxelles, în legătură cu perspectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova. Sondajele arată însă că entuziasmul moldovenilor de rând e în descreştere, numărul celor care vor în UE fiind în scădere faţă de numărul celor care îşi văd viitorul în Uniunea Euroasiatică. Este vina autorităţilor noastre sau la mijloc e faptul că Moldova e ţinută prea mult pe lista de aşteptare a UE?

După cum ne arată experienţa UE, nu întotdeauna este uşor să vezi beneficiile de lungă durată ale unor astfel de reforme. În viitorul imediat, de regulă, este simţit doar costul lor iniţial. Reformele structurale sunt o provocare şi uneori sunt greu de perceput de către cetăţeni, la fel, din cauza că sunt abordate mai multe probleme şi implicate mai multe instituţii în acelaşi timp. Faptul că în cazul Republicii Moldova reformele au loc într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, însoţită de constrângeri serioase ale bugetului, nu le face deloc mai uşoare. Însă trebuie să înţelegem că aceste reforme sunt importante înainte de toate pentru Republica Moldova şi cetăţenii săi. Aceasta este, de asemenea, cea mai bună modalitate de a asigura un viitor mai bun pentru Moldova şi de a consolida alegerea sa europeană. Este important să menţionăm şi faptul că UE nu este doar un observator al acestui proces. Asistenţa noastră ajută ca reformele să se soldeze cu rezultate timpurii. Astăzi, la Chişinău, vor fi semnate acorduri pentru sporirea cu şase milioane de euro a asistenţei pentru modernizarea sistemului de sănătate publică din Moldova şi de finanţare cu cinci milioane de euro a programului de suport pentru educaţie şi instruire profesională. Aceste iniţiative – două dintre mai multe proiecte iniţiate cu suportul nostru – vor aduce beneficii pentru mii de moldoveni, vor contribui la ridicarea standardelor de viaţă ale cetăţenilor Moldovei şi vor consolida capacităţile ţării de a fi competitivă la nivel internaţional. Impactul de transformare al reformelor structurale asupra ţării dumneavoastră va fi mult mai mare decât costurile de adaptare. Acest lucru trebuie să fie explicat bine cetăţenilor Moldovei.

Dar când credeţi că vor simţi moldovenii în fapt că sunt europeni, că sunt doriţi în Europa, că pot circula liber, fără vize?

Astăzi suntem mult mai aproape de acel punct decât am fost în trecut. De fapt, Moldova a finalizat deja prima etapă din cele două ale Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Uniunea Europeană a răspuns pozitiv la aceste eforturi şi a lansat evaluarea celei de a doua etape a planului, care este şi cea finală. Atunci când vor fi îndeplinite toate cerinţele, Comisia Europeană va propune Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European să ridice obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ţării dumneavoastră. Nu am ajuns încă la acel moment, însă, dacă procesul va continua la fel de eficient, atunci există speranţe bune că CE va putea propune ridicarea regimului de vize într-un viitor nu atât de îndepărtat. Dar, între timp, vreau să reamintesc şi faptul că deja există, din 2008, un acord de facilitare a regimului de vize. Acest acord a armonizat procesarea de către ţările-membre ale UE a solicitărilor din partea moldovenilor şi a facilitat semnificativ procesul de obţinere a vizelor de către anumite categorii de cetăţeni. Recent, am făcut încă un pas spre modificarea şi modernizarea acestui acord de facilitare a regimului de vize.

Cât de reale sunt, în opinia dumneavoastră, perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Acordul de Asociere, pe care sperăm să-l semnăm anul viitor, ne va oferi această perspectivă sau trebuie să ne mulţumim cu statutul de asociat?

Sunt conştient de aspiraţiile europene ale Moldovei, pe care le-am cunoscut. UE este gata să susţină demersurile partenerilor săi dornici să meargă în această direcţie. Totodată, şi dumneavoastră  sunteţi conştienţi de valorile pe care este clădită Uniunea Europeană - libertate, democraţie, respect pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului si supremaţia legii. Toate stau la baza procesului de asociere politică şi integrare economică pe care-l oferă Acordul nostru de asociere. Acestea sunt aceleaşi valori care sunt consacrate în Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene şi pe care se bazează Articolele 8 şi 49 ale documentului. Daţi-mi voie să mai fac o referire la Articolul 49, care permite oricărei ţări din Europa ce respectă şi promovează valorile europene să solicite statutul de membru al UE. Viitorul nostru acord de asociere, dacă va fi implementat corect, va duce la crearea unei noi realităţi în Moldova, de îndată ce va fi adoptată o decizie în acest sens. Şi încă o remarcă. Nimeni nu poate subestima calea pe care Moldova a parcurs-o deja. Acest progres a fost rapid şi serios, chiar dacă ramâne a fi consolidat şi, în unele domenii, corectat. Nimeni nu trebuie să subestimeze nici drumul pe care Moldova îl mai are de parcurs pentru a-şi finaliza transformarea sistemică. Nicio opţiune nu rămâne în afara discuţiei, dar, în viitorul apropiat, prioritatea trebuie să fie direcţionată spre continuarea reformelor structurale, în acelaşi ritm susţinut ca şi până acum.

Criza economică prin care trece Uniunea Europeană a sporit scepticismul multor europeni faţă de procesul de extindere. Cum putem convinge în aceste condiţii că merităm o astfel de şansă?

Uniunea Europeană trece printr-o serie de dificultăţi economice, însă rămâne de departe cea mai mare piaţă din lume, unică prin valoare, şi continuă cu succes să promoveze şi să proiecteze valorile sale de bază. Pe lângă UE, Moldova este o economie mică şi deschisă, avansată în drumul ei către consolidarea democraţiei. Moldova e capabilă şi doreşte să îmbrăţişeze şi să promoveze aceleaşi valori ca şi UE. Şi, în mare parte, acţiunile comerciale ale Moldovei sunt orientate către UE. Această imagine vorbeşte de la sine: asocierea politică şi integrarea economică în UE e cea mai bună opţiune posibilă pentru Moldova.

Ce probleme interne nerezolvate ne împiedică să avansăm pe calea integrării europene? La ce capitole avem cele mai mari restanţe?

În fiecare an, prezentăm evaluarea progresului Moldovei într-un raport pentru ţară. Aş dori să mă refer la aceste evaluări. Ultimul dintre aceste rapoarte evidenţiază progresele înregistrate în direcţia consolidării standardelor democratice şi a respectului pentru drepturile omului şi încurajarea progreselor în direcţia instituirii statului de drept, în special prin reformele în curs de desfăşurare în domeniul Justiţiei şi a sistemelor de aplicare a legii. La fel şi economia profită de mai multe reforme structurale, încă neterminate, dar fără de care impactul crizei mondiale asupra Republicii Moldova ar fi fost mult mai sever. De asemenea, ne-am dori să vedem Moldova mai îndrăzneaţă în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru împărtăşirea beneficiilor creşterii economice; mai viguroasă în procesul de îmbunătăţire a condiţiilor pentru investitori şi întreprinderi; mai hotărâtă în combaterea corupţiei la toate nivelurile - care pare a fi o problemă adânc înrădăcinată şi care, dacă nu este abordată în mod decisiv, poate diminua încrederea oamenilor în sistemul democratic.

Moldova este capabilă şi doreşte să îmbrăţişeze şi să promoveze aceleaşi valori ca şi UE. Dacă procesul va continua la fel de eficient, există speranţe că CE va propune ridicarea regimului de vize într-un viitor nu atât de îndepărtat.

„Căutăm soluţii durabile pentru reîntregirea ţării“  

În ce măsură problema transnistreană poate tărăgăna parcursul european al Moldovei? Este posibilă aderarea la UE fără Transnistria, dupa modelul Cipru, variantă avansată de mai mulţi politicieni şi analişti?

Permiteţi-mi să remarc faptul că Uniunea Europeană se angajează să respecte suveranitatea Republicii Moldova şi integritatea teritorială, precum şi să găsească soluţii durabile şi viabile pentru această problemă. Facem apel la toate părţile să fie mai creative în ceea ce priveşte propunerea de soluţii, gândindu-se în primul rând la oamenii care trăiesc în regiune şi la impactul pe care conflictul îngheţat l-a avut asupra modului de trai şi a standardelor de viaţă de-a lungul ultimilor 20 de ani. Nu vorbesc doar despre bogăţie. Din cauza că ţara nu este întregită, populaţia Republicii Moldova este cea care suportă costuri enorme.

Cum apreciaţi procesul de negocieri în problema transnistreană? Cum poate UE să neutralizeze influenţa Rusiei în zonă şi să determine această ţară să-şi retragă trupele şi armamentul? Credeţi că e nevoie de schimbarea actualului format de negocieri, cu implicarea mai activă a UE, sau înlocuirea misiunii de pacificare cu una internaţională?

După cum cunoaşteţi, Uniunea Europeană deja participă activ la negocierile din cadrul formatului „5+2“ şi implementează un program amplu de consolidare a măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului, ceea ce înseamnă o gamă largă de activităţi. Toate celelalte aspecte/probleme pe care le-aţi menţionat ar trebui să fie considerate parte din apelul pe care-l facem către părţile implicate: să înceapă negocierile, cât de curând posibil.

Faptul că nu reuşim să controlăm o parte din teritoriu, mă refer la regiunea transnistreană, nu va fi un obstacol în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize?

Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize abordează amănunţit probleme ce ţin de migraţie, de securitate şi de administrare a frontierei. Planul de acţiuni se adresează în special acestor problemelor. Autorităţile dumneavoastră depun eforturi pentru implementarea tuturor criteriilor de referinţă, fără să ignore situaţia specială din regiunea transnistreană.

CV

Funcţie: preşedintele Comisiei Europene

Vârstă: 56 de ani

Familie: este căsătorit de 32 de ani cu Maria Margarida Pinto Ribeiro de Sousa Uva şi are trei băieţi: Luis, Guilherme şi Francisco

Limbi vorbite: în afară de portugheză, vorbeşte fluent limbile franceză, spaniolă, engleză şi germană.

Jurist de formaţie. A fost prim-ministru şi ministru de Externe al Portugaliei. Este la al doilea mandat consecutiv în fruntea Comisiei Europene. În 2010 câştiga un salariu net lunar de 24.422 de euro.