Criza politică ne lasă fără asistenţa externă şi sperie investitorii

Lipsa unui guvern funcţional blochează obţinerea unor noi linii de finanţare pentru lucrările de reabilitare a drumurilor FOTO Tudor Iovu

Din cauza crizei politice prin care trecem de aproape jumătate de an, volumul investiţiilor directe a înregistrat un record negativ absolut, iar mai multe acorduri de asistenţă externă sunt blocate

Una din cele mai mari companii IT din Europa este pe punctul de a se retrage de pe piaţa moldovenească. Societatea germană era dispusă să investească 50 de milioane de euro în domeniul comunicaţiilor electronice. „Businessul nu este ca o biserică. Banii investiţi trebuie să genereze alţi bani. Asta e regula afacerilor. În situaţia în care partenerii noştri de dialog nu sunt de găsit, premierul este demis şi înlocuit peste noapte, nu avem nicio garanţie că vom putea să ne dezvoltăm afacerea în Republica Moldova“, a spus reprezentantul companiei.

Nu este singur ul caz de acest fel. Alte două firme specializate în producţia de componente pentru automobile urmau să deschidă fabrici încă anul trecut, dar au amânat pentru un termen nedeterminat investiţia. În plus, fostul premier Vlad Filat anunţase anterior că în februarie urma să intre pe piaţă un alt mare investitor. Toate proiectele au fost însă amânate.

Acordurile de asistenţă externă în aer

Totodată, au fost date peste cap mai multe proiecte de asistenţă tehnică externă. Acestea fie au fost suspendate, fie semnarea lor se amână a nu ştiu câta oară. De exemplu, din cauza demiterii Guvernului nu a fost semnat acordul privind alocarea unui credit de circa 10 milioane de dolari din partea Băncii Mondiale pentru agricultură, domeniu foarte afectat de seceta din vara anului trecut.

Banca Mondială ne-a atenţionat deja despre faptul că am putea pierde banii. Vasile Bumacov, ministrul în exerciţiu al Agriculturii

„Consiliul Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale a aprobat încă din 19 martie alocarea banilor, dar nu îi putem primi pentru că a fost demis Guvernul. Instituţia ne-a atenţionat deja despre faptul că am putea pierde banii pe care îi aşteaptă ţăranii afectaţi de seceta din anul trecut“, a declarat Vasile Bumacov, ministrul în exerciţiu al Agriculturii. Implementarea proiectului urma să demareze pe 1 mai.

Asfaltarea drumurilor şi modernizarea spitalelor mai aşteaptă

Şi semnarea acordului moldo-japonez, prin care guvernul nipon oferea Moldovei un credit de 53 de milioane de euro pentru procurarea de dispozitive noi de imagistică, chirurgie şi laborator, care urmau să ajungă în spitale, a fost deja amânată de două ori, la fel din cauza lipsei unui Executiv funcţional.

La mijloc este incertitudinea politică, care a dus la blocarea mai multor investiţii străine.   Roman Chircă, economist

Acelaşi scenariu şi în cazul semnării unui acord cu Guvernul Turciei, în valoare de 50 de milioane de dolari, care prevedea reabilitarea şi construcţia a 123 de kilometri de drumuri din autonomia Gagauzia. „În această lună urma să vină în vizită la Chişinău premierul turc şi să-l semneze. Pentru că Republica Moldova nu are un premier, nu are cu cine să se întâlnească“, susţine Mihail Formuzal, başcanul Găgăuziei.

Rezultatele ar putea fi dezastruoase

Economistul Roman Chircă susţine că şi Consiliul Europei a amânat alocarea asistenţei tehnice pentru mai multe proiecte. „La mijloc este incertitudinea politică, ce a dus la blocarea mai multor investiţii străine. Am impresia că politicienii lucrează de zor pentru a obstrucţiona venirea investitorilor străini în Moldova“, constată expertul. Chircă se arată extrem de pesimist în privinţa volumului de investiţii stăine directe. „Dacă anul trecut am avut un volum de investiţii străine, calculat pe cap de locuitor, de aproape 40 de ori mai mic decât în România, rezultatele acestui an, în condiţiile unei crize politice, ar putea fi şi mai dezastruoase“, a afirmat economistul.

Funcţionarii de la Ministerul Economiei - singurii optimişti

Ion Lupan, şeful Direcţiei politici industriale şi de competitivitate din cadrul Ministerului Economiei, este ceva mai optimist, chiar dacă recunoaşte că este puţin probabil ca giganţii Draexlmaier şi Lear Corporation să construiască în acest an noi fabrici în Republica Moldova. „E adevărat că situaţia politică are un impact negativ, dar sunt multe companii care continuă să facă investiţii în Moldova. Astfel, compania austriacă Gebauer&Griller finalizează construcţia în Zona Economică Liberă Bălţi a unei fabrici de producerea de cabluri şi fire din cupru, aluminiu şi oţel pentru industria auto. E vorba de o investiţie de circa 26 milioane de dolari, iar volumul de vânzări va ajunge la un miliard de lei pe an“, susţine funcţionarul.

Oficialul spune că este foarte dificil de atras un investitor şi foarte uşor de a-l face să renunţe. Drept exemplu aduce firma Sumida, care din cauza unor probleme în relaţia cu autorităţile a abandonat o fabrică din Ucraina, în care a investit peste două milioane de euro. Pentru ţara noastră este relevant cazul Draexlmaier de anul trecut, când firma a renunţat la construcţia unei fabrici, ca urmare a unor probleme apărute în relaţia cu Fiscul.

Zonele economice libere, oaze de investiţii

Veşti mai bune vin din Zonele economice Libere, unde se atestă o creştere a investiţiilor şi vânzărior. Astfel în primul trimestru, volumul investiţiilor străine în zonele economice libere a constituit 4,5 milioane de dolari, de circa trei ori mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un raport al Ministerului Economiei. Vladimir Crivciun, şef al Direcţiei politici investiţionale şi de promovare a exportului de la Ministerul Economiei, susţine că există un interes major faţă de Republica Moldova din partea mai multor companii străine, iar noi ar trebui să profităm din asta. „Avem mai multe proiecte în domeniul producerii de componente pentru automobile: de la huse, la cabluri şi alte mici detalii. Venirea unui investitor mare a atras după sine intrarea altor câteva companii. Dar sunt importante şi investiţiile mici. De exemplu, la Vulcăneşti, în urma unei investiţii de doar 1,2 milioane de dolari în producerea de bandă adezivă, o companie a ajuns la un volum de producţie de peste 100 milioane de lei“ a menţionat Crivciun.