INTERVIU România, nu Rusia, este îndreptăţită să ia atitudine, faţă de situaţia din Republica Moldova

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La Chişinău s-a procedat ca la...armată. Rândul doi a făcut un pas în faţă. Iurie Leancă a  trecut în locul lui Vlad Filat. Natalia Gherman a preluat ştafeta de la Iurie Leancă. Igor Corman a preluat postul de preşedinte al Parlamentului, de la Marian Lupu. Ion Hadârcă, nu Mihai Ghimpu, a reprezentat liberalii, cei reformişti, la semnarea noului acord de guvernare.

După o perioadă îndelungată, de răfuieli mediatice - comparabile cu ceea ce, în veacul trecut, a fost numită, în inima Europei, "noaptea cuţitelor lungi", atunci, la modul concret, acum, doar pe planul imaginii publice, a unor protagonişti ai arenei politice de la Chişinău - ex-republica sovietică, de peste Prut, are un guvern care a depus jurământul în faţa preşedintelui Nicolae Timofti.

Este adevărat că succesorul eminenţei cenuşii, Vlad Filat, respectiv noul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a îngenunchiat în faţa Tricolorului, cu Stema de peste Prut, dar asta nu înseamnă că România a avut vreun rol, în realizarea compromisului politic, între Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat şi liberalii reformatori conduşi de Ion Hadârcă.

Guvernul Leancă este unul al stataliştilor, cei care vor evoca, subtil, dar consecvent, în dialogul lor viitor, cu omologii de la Bucureşti, ca şi premierul lor, vremea când Polonia era ţara care veghea peste o Moldovă asaltată de vrăjmaşi, nevoită să caute un scut vremelnic. 

Rusia nu a câştigat nimic.

Iar România, cu excepţia demersurilor preşedintelui în exerciţiu, a dormit sub hlamida unei diplomaţii care nu are deloc vigoare, în relaţia cu Estul. 

Practic, Uniunea Europeană este aceea care a reamintit liderilor de la Chişinău câţi bani au irosit, din fondurile trimise de Bruxelles, în defavoarea celor 2.100.000 de europeni trăitori între Prut şi Nistru. Alţi 400.000 fiind sub ocupaţie militară rusă în Transnistria, 1.500.000 plecaţi la muncă în Occident, iar 500.000 muncind în Federaţia Rusă. 

Adevăratul eveniment este însă trecerea lui Mihai Ghimpu, Marian Lupu şi Vlad Filat în planul secund al atenţiei opiniei publice, cea interesată de revenirea acestui land românesc la o minimă normalitate, cu reguli nu doar ştiute, ci şi respectate. 

Pentru o mai bună înţelegere a noului context politic de la Chişinău am purtat un dialog cu Dan Nicu, publicist şi analist politic din Chişinău, diferit, de confraţii săi, prin echilibrul afirmaţiilor sale. Notabile. 

SOCIETATEA AŞTEAPTĂ SCHIMBĂRI PALPABILE

Este votarea noului guvern, de la Chişinău, o restartare a întregii societăţi, de peste Prut, pe calea ce duce în Uniunea Europeană?

Având în vedere componenţa similară cu fostul guvern, votarea acestui guvern este mai curând o încercare de menţinere a unei continuităţi politice, suspendate temporar, prin criza provocată de retragerea PLDM, din acordul AIE, în februarie.

Actualul guvern şi-a declarat direcţia pro-europeană, însă el va avea de făcut faţă unor dificultăţi sporite, în negocierile cu partenerii europeni.

Practic, el va trebui să reia negocierile şi să asigure semnarea acordurilor strategice, dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, la summitul Parteneriatului Vestic de la Vilnius, din noiembrie.

Este posibil ca aflarea fostului ministru de externe, Iurie Leancă, în fruntea acestui guvern să faciliteze continuarea negocierilor.

Cred că este prea mult spus “o restartare a întregii societăţi”. Societatea aşteaptă schimbări palpabile, într-o direcţie pozitivă, ceea ce nu prea se vede, din păcate.

O luptă veritabilă cu corupţia, care planează în toate instituţiile statului şi la toate nivelele administrative, ar fi de natură să producă schimbări în bine, dar şi să consolideze încrederea în actualii guvernanţi, atât la nivel intern, cât şi internaţional.

Eu unul sper că perioada de stabilitate relativă, care se instaurează odată cu acest guvern, să dureze până la alegerile parlamentare, de la finele anului 2014.

De asemenea, sper ca acţiunile guvernului să fie mai coerente şi mai energice, de natură să probeze orientarea pro-occidentală, pe care o declară.

NUMIREA NATALIEI GHERMAN - UN SEMNAL PENTRU EUROPENI

Care sunt noii miniştri, în executivul condus de Iurie Leancă şi cum prefiguraţi evoluţia lor viitoare?

Este notabilă numirea Nataliei Gherman în funcţia de ministru al afacerilor externe.

Până acum, dumneaei a ocupat funcţia de viceministru şi a condus echipele de negociatori cu partenerii occidentali.

Acest pas ar putea avea semnificaţii directe, pentru negocierile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, şi ar putea constitui un semnal, pentru europeni, că guvernarea doreşte să păstreze aceeaşi linie de parteneriat.

Democraţii au preluat funcţia de ministru al transporturilor, Vasile Botnari fiind numit în locul lui Anatol Şalaru.

Dacă motivele demiterii acestuia din urmă au ţinut de ineficienţa în funcţie şi, eventual, de acuzaţiile de corupţie, să sperăm că democratul Botnari va avea o prestaţie mai bună, în perioada exercitării mandatului.

Boris Focşa, de la Ministerul Culturii a fost înlocuit cu fosta consilieră a lui Vlad Plahotniuc, Monica Babuc, iar Octavian Bodişteanu îl înlocuieşte pe Octavian Ţîcu, la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Schimbarea de la Ministerul Culturii ar putea fi una benefică, din moment ce fostul ministru nu era prea agreat de comunitatea oamenilor de cultură şi era implicat în câteva scandaluri.

Cât priveşte demiterea lui Octavian Ţîcu, aceasta este oarecum stranie, având în vedere perioada scurtă, de doar câteva luni, pe care acesta a petrecut-o în funcţia de ministru al tineretului şi sportului.

O EVOLUŢIE REGRETABILĂ

În mod paradoxal, liberalii lui Mihai Ghimpu sunt acum în opoziţie. Cum comentaţi această nouă realitate?

Atâta timp, cât cei şapte deputaţi, din grupul reformator condus de Ion Hadârcă sunt, formal, membri ai PL, deoarece ei nu pot fi daţi afară din partid decât de congres, şi aceştia au susţinut noul guvern, nu se poate spune că Partidul Liberal, în integralitatea lui, se află în opoziţie.

Se pare că PLDM şi PD au ales să-l ignore pe Mihai Ghimpu şi Partidul Liberal în negocierile pentru formarea guvernului.

Este regretabil că Partidul Liberal şi Mihai Ghimpu s-au pomenit în opoziţie, însă trebuie să recunoaştem că inflexibilitatea liderului PL este şi ea o cauză a acestei evoluţii.

Din păcate, anumite declaraţii ale lui Mihai Ghimpu nu au fost percepute pozitiv - poate nu au fost înţelese - nici de foştii parteneri, nici de mass-media.

În plus, acesta şi-a atras condamnări din partea presei pentru anumite reacţii ostile.

Toate acestea, combinate, au fost de natură să deterioreze masiv imaginea PL, pe parcursul întregii crize politice.

Astfel, nu este de mirare aruncarea partidului spre periferia activităţii politice, trecerea lui în opoziţie.

Este o evoluţie regretabilă şi sper că la următoarele alegeri - sau, poate, chiar înaintea lor - PL va reuşi să se întoarcă la putere.

RUSIA NU FACE DECÂT SĂ ARUNCE PETARDE PROPAGANDISTICE

Ce părere aveţi, în calitate de cetăţean al Republicii Moldova, de faptul că Moscova este îngrijorată de politica de românizare, ce ar fi promovată de Bucureşti, peste Prut?

În condiţiile în care limba rusă rămâne în continuare dominantă, atât în mediul de afaceri, cât şi în mass-media, nu văd motive de îngrijorare din partea Moscovei.

De fapt, Rusia nu face decât să arunce petarde propagandistice, în stilul ei caracteristic, acuzând România de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova.

În condiţiile în care Rusia, nu România, deţine trupe pe teritoriul Republicii Moldova, asemenea acuzaţii sunt pur şi simplu hilare.

În altă ordine de idei, România, nu Rusia, ar fi cea mai îndreptăţită să ia atitudine apropo de situaţia internă din Republica Moldova, având în vedere etnia şi limba majorităţii populaţiei de acolo.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite