INTERVIU Reprezentanţii României şi Republicii Moldova - gata să preia conducerea unei asociaţii regionale

Primul, din dreapta fotografiei, în rândul întâi, este secretarul general, în exerciţiu, al Asociaţiei George C. Marshall-România, Sorin Repanovici, interlocutorul meu, din dialogul care urmează.

Două evenimente viitoare - importante pentru dinamica activităţii unei organizaţii neguvernamentale pro-euroatlantice - au generat un schimb de opinii, cu ceea ce aş numi... şeful executivului unei structuri atipice, dar cu un rol notabil, în relaţia României cu Occidentul.

-Sunteţi secretarul general, în exerciţiu, al Asociaţiei George C. Marshall România. Cine sunt membrii acesteia şi prin ce activităţi s-au impus în spaţiul de interes public?

-Asociaţia George C. Marshall România a luat fiinţă în martie 2000, prin decizia Adunarii de Constituire a asociaţiei, la care au participat, ca membri fondatori, absolvenţi români ai cursurilor Centrului European pentru Studii de Securitate, George C. Marshall.

-Aici este cazul să menţionez că rolul de “argint viu” l-a avut, în ultimul deceniu, preşedintele asociaţiei, dr. Doru Claudian Frunzulică, autorul cărţii recent lansate la editura Rao, respectiv Marea ecuaţie: Afganistan, a cărei prefaţă a fost scrisă de George Cristian Maior. Frunzulică fiind un compatriot cu experienţă în diplomaţie, care are capacitate organizatorică notabilă, dar şi deprinderea de a se adapta rapid, la situaţii imprevizibile, graţie şi abilităţilor sale oratorice bilingve.

-În acest moment am depăşit numărul de 500 de absolvenţi ai Centrului de la Garmisch şi după cum se ştie toţi pot deveni membri ai Asociaţiei George C. Marshall România.

-Ca senator de drept al acestei comunităţi doresc să punctez două detalii. Primul este faptul că a existat un nucleu dinamic, de circa 50 de absolvenţi, care au contribuit, în maniere complementare, la reuşitele acţiunilor publice ale asociaţiei. Al doilea ţine de necesara nominalizare, în ordine alfabetică, a unora dintre cei fără de care ieşirea la rampa societăţii civile, a Asociaţiei George C. Marshall România, nu ar fi avut ecourile scontate. În ordine alfabetică am în vedere pe: Octavian Gabriel Alaliţei, Dumitru Sorin Anton, Nicolae Arsenie, Csaba Ferenc Asztalos, Constantin Balaban, Valerică Bojian, Petre Botezatu-Enescu, Marilena Butu, Mircea Chelaru, Liana Adriana Constantin, Ion Coşcodaru, Nicolae Dolghin, Teodor Frunzeti, Ion Gane, Corneliu-Dorin Gavaliugov, Anina Liana Goia, Alexandru Grumaz, Eliza-Maria Guvir, Victor Ilie, Sorin Ioan, Alexandru Leordean, Alexandru Viorel Lungu, Constantin Manolache, Aurora Martin, Florentina Nedelcu, Grigore Radaslavescu, Florian Râpan, Ioan Sabău, Claudiu Săftoiu, Francisc Tobă şi Adriana Mihaela Ungureanu.

-Referitor la membrii asociaţiei, aceştia işi desfasoară activitatea în diverse instituţii ale statului, cum ar fi Administraţia Prezidenţială, Parlament, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul unor agenţii guvernamentale, cu atribuţii de siguranţă naţională, dar şi în cadrul unor companii şi organisme neguvernamentale. Sigur, în ceea ce priveşte spaţiul public, Asociaţia George C. Marshall România, organizează periodic evenimente a căror temă aleasă este de interes geopolitic, de securitate globală şi regională, la care sunt invitaţi să comenteze sau să îşi exprime punctul de vedere diplomaţi...

-Precum a fost aceea la care au fost invitaţi ataşaţii militari ai Statelor Unite ale Americii şi Federaţiei Ruse, o iniţiativă care a anticipat, la nivelul unei organizaţii neguvernamentale, ambianţa dialogurilor recente, dintre şefii diplomaţiilor americană şi rusă, în chestiunea armelor chimice siriene.

-Diplomaţi, dar şi oameni politici, conducători ai instituţiilor importante ale statului, precum preşedintele României şi primul ministru. De altfel, acum, atât şeful statului, cât şi cel al executivului sunt consiliaţi, pe probleme de securitate naţională, de către doi absolvenţi ai Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall...

-...aici fiind vorba de colegii Iulian Fota şi Sorin Encuţescu.

-Despre activităţi se poate vorbi mai mult, dar vreau doar să menţionez, în mod special, faptul că asociaţia noastră a avut o contribuţie substanţială, ca reprezentantă a societăţii civile, la intrarea României în NATO.

-Asta şi ca urmare a implicării decisive a absolvenţilor centrului, din rândurile Forţelor Armate ale României, care, începând de la nivelul şefului Statului Major General, continuând cu alte eşaloane reprezentative, au oferit sprijin organizatoric, mediatic şi logistic pe măsura evenimentelor iniţiate de nucleul conducător al asociaţiei, sub bagheta colegului Doru Frunzulică. În luna octombrie există un eveniment al Asociaţiei George C. Marshall România, de interes maxim. Ce detalii puteţi oferi acum?

-În acest an, Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall” aniversează 20 de ani de activitate. Alături de alte asociaţii, cluburi şi fundaţii “George C. Marshall”, din ţări NATO şi partenere, Asociaţia “George C. Marshall” România va organiza un eveniment aniversar la Bucureşti, joi, 17 octombrie a.c., începând cu ora 12.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei nr. 88. La eveniment vor participa reprezentanţi ai Ambasadelor SUA şi Germaniei, la Bucureşti, cele două ţări care patronează Centrul Marshall. Vor mai lua parte ambasadorii ţărilor membre ale NATO şi UE, miniştri, parlamentari, şefi ai unor instituţii ale statului, absolvenţi ai Centrului Marshall, din Republica Moldova, etc. Avem confirmarea că evenimentul va fi deschis de Victor Ponta, prim-ministru al României. Prezenţa premierului reprezintă recunoaşterea contribuţiei Centrului European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall”, la pregătirea celor 500 de absolvenţi români, majoritatea acţionând acum în diverse structuri ale statului.

Statuia generalului George Catlett Marshall, la intrarea în centrul cu acelaşi nume, din inima Bavariei

-O noutate de ultimă oră, despre conexiunea dintre Centrul Marshall şi asociaţia din România?

-Suntem recunoscuţi de către Centrul Marshall, ca fiind cea mai dinamică asociaţie de acest gen, din Europa. Peste câteva zile, mai precis în perioada 8-10 octombrie, voi participa împreună cu Doru Frunzulică, preşedintele asociaţiei, la o întâlnire organizată de Centrul Marshall, în Macedonia, la Skopije. Cu această ocazie vor fi discutate mai multe aspecte legate de activitatea Asociaţiei Sud-Est Europene, a Asociaţiilor Absolvenţilor Marshall, din care facem şi noi parte alături de Serbia, Muntenegru, Kosovo, Bosnia, Slovenia, Macedonia, Grecia, Turcia, Bulgaria, Ucraina.

-La înfiinţarea acesteia am propus să ne depunem atunci candidatura, deoarece am fost şi rămânem cea mai puternică asociaţie, la nivelul iniţiativelor cu impact la un public ţintă interesat de prioprităţile spaţiului euroatlantic. S-a preferat, la Centrul Marshall, un start cu asociaţia existentă într-o republică ex-iugoslavă...

-De data asta, România îşi va depune candidatura la preşedinţia acestei organizaţii regionale şi va propune preluarea acestei activităţi de conducere împreună cu colegii din asociaţia similară, care funcţionează în Republica Moldova. Lucrul în echipă, cu colegii de la Chişinău, în parteneriat cu Centrul Marshall va genera un semnal inedit, înaintea summit-ului de la Vilnius al Parteneriatului Estic.

Conaţionala Alla Diaconu, ofiţer în Armata Republicii Moldova

-Iată o veste bună pentru absolvenţii din Chişinău, precum colonelul, în rezervă, Andrei Covrig, preşedintele asociaţiei absolvenţilor de peste Prut, sau Valeriu Rusu şi Alla Diaconu, ultimii doi fiind şi azi în Armata Naţională a Republicii Moldova, cu care mă voi întâlni, în capitala Basarabiei, peste câteva zile. Şi am menţionat asta, deoarece la înfiinţarea Asociaţiei Sud-Est Europene, a Asociaţiilor Absolvenţilor Marshall, iniţiatorii din Garmisch-Partenkirchen, din raţiuni care îmi scapă, vorba vine, nici nu pomeneau de Republica Moldova. Acum, în 2013, direcţia Vest, a comunităţii europenilor dintre Prut şi Nistru, nu o mai poate abate niciun crivăţ. Chiar dacă se prefigurează o iarnă rece...