Interviu cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti:„Nu e totul pierdut: AIE poate continua!“

La un an de mandat, Nicolae Timofti a făcut radiografia problemelor ţării. Şeful statului a anunţat că nu va amâna la nesfârşit desemnarea premierului, aşa cum s-a întâmplat cu alegerea preşedintelui.

Preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, a analizat, în exclusivitate pentru „Adevărul“, evenimentele cele mai fierbinţi care au zguduit ţara în ultimele luni. Şeful statului a anunţat că îşi doreşte şi pe viitor o guvernare de centru-dreapta, singura interesată de continuarea procesului de integrare în UE. Timofti nu exclude o revenire a lui Vlad Filat în funcţia de premier, punctând că fostul Executiv a făcut paşi importanţi în menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu partenerii europeni. În privinţa anchetei de după tragedia din Pădurea Domnească, ce a dus la instabilitatea politică din ţară, preşedintele a subliniat că încercarea de muşamalizare a acestui caz din partea celor mai importante structuri ale statului l-a pus în gardă că, în Moldova, unele lucruri se pot face pe ascuns.

„Adevărul“: Domnule preşedinte, ce provocări aţi avut în primul an de mandat?

Preşedintele Nicolae Timofti: Pe parcursul acestui an, m-am concentrat pe o idee şi anume să conving oamenii că pot trăi cu respect faţă de lege. Ordine în stat poate fi doar atunci când normele legale sunt respectate de toţi, începând cu şeful statului, deputaţi, miniştri, până la cetăţeanul de rând.

Au încercat reprezentanţii vreunui partid dintre cele trei de la guvernare să vă atragă de partea lor?

Nu. Din start, am declarat că nu reprezint niciun partid. Nu am făcut politică şi nu am de gând, în timpul îndeplinirii funcţiei de preşedinte, să ader la vreun partid. Consider că preşedintele nu ar trebui să fie reprezentantul unei formaţiuni politice. Nu ştiu, de fapt, în ce măsură e reală depolitizarea în ţara noastră, în condiţiile în care orice demnitar este promovat de forţe politice.

A demonstrat-o şi tragicul incident din Pădurea Domnească, ce a scos la iveală dedesubturi ştiute, de altfel, în culise.

Avem deja rezultatele comisiei parlamentare de anchetă. Ideea de formare a acestei comisii îmi aparţine. Voiam să elucidez felul în care au activat organele competente în acest caz. După cum am constatat personal, am fost informat târziu, ceea ce nu este normal, mai ales că a fost implicat procurorul general şi alţi demnitari. Acest lucru m-a pus în gardă. Era necesar să fiu informat de mai multe structuri - şi de Procuratură, şi de Poliţie, şi de SIS. M-am întrebat ce se întâmplă. În societate s-a creat impresia că s-a încercat muşamalizarea acestui caz, ceea ce este foarte grav. Pornind de la asta, ajungem la concluzia că, la noi, multe se pot face pe ascuns.

Şi sunteţi mulţumit de raportul comisiei?

Sunt mulţumit că s-a finalizat cu anumite concluzii. Nu este cazul să dau aprecieri unei comisii parlamentare.

Mulţi funcţionari, demnitari, participanţi la acea vânătoare ilegală, rămân totuşi în funcţii?

Judecătorul Gheorghe Creţu, din cauza căruia ar fi decedat tânărul, este sub urmărire penală. Cât despre ceilalţi, aici e o altă problemă, mai mult morală, decât una sub aspect penal. Trebuie demonstrat că este o legătură cauzală între acţiunile lor şi consecinţe. Impresia că s-a încercat să se ascundă fapta a fost cel mai grav aspect, tocmai de asta a avut de suferit şi fostul procuror general, nevoit să-şi dea demisia. Astfel de cazuri, cu regret, s-au mai întâmplat. Prin 2000, un alt judecător a tras, din imprudenţă, cu arma la vânătoare şi a decedat un om. Nu voi da nume. El şi-a ispăşit pedeapsa, fiind eliberat din funcţie.

După incidentul din Pădurea Domnească, a urmat un val de dosare penale pe numele mai multor miniştri, fapt care a fost calificat drept un război politic.

Eu cred în organele de anchetă, care trebuie să fie responsabile de acţiunile lor. Dacă se va constata că cineva este tras la răspundere ilegal, vor purta răspundere cei care au făcut asta. Atât timp cât nu s-a demonstrat acest lucru, mă conduc de faptele constatate de organele oficiale. Că sunt sau nu mulţumit, este o altă problemă.

Miniştrii cercetaţi penal ar trebui să se regăsească în următorul cabinet de miniştri?

Asta e o problemă de viitor. Avem un principiu: prezumţia nevinovăţiei. A devenit deja o obişnuinţă ca, pe la televiziuni, în public, să se aducă învinuiri, unii asumându-şi funcţia de judecător, procuror. Acest lucru este foarte grav.

Pe cine vedeţi în funcţia de premier?

În momentul de faţă, nu pot oferi un răspuns direct la această întrebare, pentru că nu-mi permite Constituţia. Suntem la o etapă când am chemat la consultări reprezentanţii fracţiunilor parlamentare. Dacă vor fi pregătite să ne vedem în această săptămână, ne vom întâlni şi îi voi asculta. Dar decizia îmi aparţine, conform Constituţiei.

Ce şanse are Vlad Filat să revină în funcţia de premier?

Şanse sunt întotdeauna, şanse sunt pentru toţi, nu doar pentru Filat.

Chiar dacă liderii PD şi PL au declarat, de mai multe ori, că nu-l mai vor...

Reprezentanţii acestor partide s-au întâlnit să discute. Aşteptăm rezultatul. Politicienii îşi schimbă des opţiunile. Azi declară una, mâine alta, apoi se contrazic. Astăzi, un interes mai mare pentru Moldova decât integrarea în UE nu există. Dacă partidele de la guvernare au declarat sincer că îşi doresc acest lucru, cred că vor găsi toate posibilităţile să rămână împreună şi să continue acest program.

Domnule preşedinte, dar care ar fi soluţia pentru criza politică în care ne aflăm?

Îmi doresc, în primul rând, o guvernare de centru-dreapta, aşa cum a fost. Este important să nu ne abatem de la scopul nostru: integrarea în UE. Guvernul precedent a făcut multe în acest sens. Nu o spun doar eu, ci şi experţi europeni. Dacă am ajuns în acest an să semnăm acordul de asociere, este foarte mult. Este important să respectăm şi anumite cerinţe pentru a fi acceptaţi. Moldova a fost apreciată pentru nivelul de pregătire. Cetăţenii vor simţi şi ei, în scurt timp, lucruri pozitive. Până la căderea Executivului, cele trei partide au demonstrat că îşi doresc să ducă Moldova în UE. Au lucrat împreună: Guvernul a pregătit proiecte de lege, iar Parlamentul le-a votat. Şanse să lucreze şi în continuare împreună există. Cred că nu e totul pierdut.

V-aţi întâlnit cu ei. Sunt gata liderii AIE să renunţe la orgolii?

I-aţi auzit, probabil, ce declaraţii fac. Când discutăm, spun că vor să păstreze parcursul european şi să activeze şi în continuare în alianţă.

Când urmează să vă întâlniţi din nou cu ei?

Conform Constituţiei, preşedintele trebuie să consulte fracţiunile parlamentare pentru a desemna o candidatură la funcţia de premier. Am chemat fracţiunile la aceste consultări. Evident, PCRM a declarat că nu vine, deşi, iniţial, Maria Postoico, liderul fracţiunii, spunea altceva. Vladimir Voronin dădea de înţeles că ar fi o farsă. Constituţia nu este o farsă, iar respectarea ei este o necesitate. O farsă este atunci când ea este încalcată. Dacă s-au obişnuit ca pe timpul guvernării lor, să încalce Constituţia, să facă farse pe seama Constituţiei, este problema lor. Cât despre celelalte trei partide, dacă mă vor anunţa că nu sunt pregătite, voi fi de acord să anulăm întâlnirea pentru un termen rezonabil. Adică, nu vom mări la nesfârşit termenul negocierilor. Aceste fracţiuni ar trebui să fie interesate să vină la întâlniri cât mai repede. Timpul trece, ţara are nevoie de guvernare. Să nu ajungem la doi-trei ani, aşa cum a fost cu alegerea preşedintelui.

Cum comentaţi declaraţiile liberalului Mihai Ghimpu, care a spus că va insista pe demisia dumneavoastră, dacă îl veţi propune repetat pe Vlad Filat la funcţia de premier?

Consider această declaraţie drept un şantaj. Am luat-o ca pe o ameninţare. Aş vrea să-i reamintesc lui Mihai Ghimpu că am venit la propunerea dumnealor în această funcţie şi că nu am râvnit la acest post.

Ce pericole ne aşteaptă în cazul unor alegeri anticipate?

Voi face tot posibilul ca aceste anticipate să nu aibă loc, dar nu depinde doar de preşedinte, ci de aceşti trei lideri care au format AIE. Aşa cum ei înţeleg responsabilitatea faţă de popor, la fel va fi luată, la final, decizia. Aici sunt de acord cu anumite opinii ale unor politicieni occidentali, care spun că, de fapt, această criză are la bază ambiţii personale, nu politice.

„ROMÂNIA SUSŢINE MOLDOVA ÎN PROGRAMUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ“

„Adevărul“: Cum se văd lucrurile în Justiţie de când sunteţi la Preşedinţie?

Preşedintele Nicolae Timofti: Nu sunt pe deplin satisfăcut. Dar s-au făcut şi lucruri bune. E nevoie de timp, dar şi de o altfel de abordare a unor probleme. Oamenii cu păcate mari nu trebuie să fie în sistemul judecătoresc.

Vă referiţi la magistraţii cu case de milioane?

Urmăresc acest lucru. Aceste case nu au fost construite pe timpul actualei guvernări, ci cu mulţi ani în urmă, pe când erau comuniştii la putere. Ei au creat condiţii pentru corupţia din Justiţie. Au creat condiţii pentru ca judecătorii să lucreze pentru guvernarea comunistă, care, la rândul ei, le-a creat magistraţilor condiţii
să-şi facă toate dorinţele după cum au crezut de cuviinţă. Vreau, totuşi, să accentuez că mulţi judecători sunt oameni cinstiţi şi lucrează doar pe salariu.

Domnule preşedinte, încotro se îndreaptă, totuşi, Moldova: spre Est sau Vest?

După opţiunile mele, întotdeauna am fost pentru integrarea europeană. O bună parte din populaţia activă a Republicii Moldova se află în ţările UE: Spania, Italia, Belgia, Portugalia. Am şi eu rude care locuiesc şi în aceste state, dar şi în Rusia. Să ştiţi că mai mult succes au cei care locuiesc în UE. Moldovenii, în general, sunt apreciaţi pentru calităţile lor. Suntem un popor muncitor, cuminte. Regret un singur lucru: că aceşti
oameni nu se află acasă. Ar fi bine să nu plecăm în Europa, ci să o aducem aici. Sper că politicienii noştri, deşi sunt într-o perioadă nefastă, îşi vor da seama că trebuie să fie împreună în interesul ţării şi să ducem până la capăt programul integrării europene.

Cum au evoluat relaţiile cu România în acest an, mai ales că şi acolo a fost o criză politică?

Crize politice sunt nu doar în Moldova sau România, ele nu sunt doar în societăţile dictatoriale. Aşa-zisa linişte este menţinută acolo unde este dictatură. Relaţiile dintre cele două maluri de Prut sunt bune, ţinând cont că avem multe în comun cu România: istorie, limbă, tradiţii. Apreciez atitudinea frăţească a autorităţilor române. De la prima întâlnire, am simţit că România doreşte să susţină Moldova, mai ales în ceea ce priveşte realizarea programului nostru de integrare europeană. Ne-au ajutat atunci când am avut inundaţii. Am primit şi un set de carte foarte important pentru noi, dar şi biserica în stil maramureşan foarte frumoasă. S-a spus că la deschiderea ei va fi invitat şi preşedintele Nicolae Timofti, care n-a fost chemat la sfinţirea mică. Au fost invitaţi, în schimb, alţi demnitari, care nu au nimic în comun cu acest lucru.

În privinţa relaţiilor cu Tiraspolul, aţi discutat vreodată cu Evgheni Şevciuk?

Nu. Avem responsabili care se ocupă nemijlocit de asta. Îl consider pe Evgheni Şevciuk un fel de lider al unui raion mai mare din Republica Moldova. Vom rezolva conflictul pe cale paşnică. Această împărţire de teritoriu este ilegală. Cei din stânga Nistrului trebuie să înţeleagă că e vorba de o singură ţară.    

Cum rezolvăm conflictul, dacă Rusia este prezentă acolo?

Tocmai de asta am spus că ar fi bine să rezolvăm toate problemele cu Rusia. Trebuie să găsim acea soluţie, indiferent de interesele Rusiei în această zonă. Trebuie să scoatem la suprafaţă interesele adevărate, nu cele ascunse după paravan.

Aţi menţionat, nu o singură dată, că un consulat la Tiraspol nu poate apărea atât timp cât Rusia nu-şi
retrage armata. Moscova totuşi insistă...

Atitudinea mea faţă de Rusia este una foarte bună. Nu sunt de acord însă cu prezenţa armatei ei pe teritoriul Moldovei, pentru că asta înseamnă încălcarea unui principiu foarte important din Constituţie – principiul de neutralitate. O ţară neutră nu poate să aibă pe teritoriul său o armată străină. Dacă face asta intenţionat, înseamnă că ne încalcă Legea Supremă.

Cât mai rămâne articolul 13 în Constituţie, cel privind limba moldovenească?

Această problemă are un conţinut artificial. În declaraţia noastră de independenţă scrie altfel. Ca garant al Constituţiei, trebuie să o respect. Sunt sigur că politicienii îşi vor da seama că legea fundamentală a ţării trebuie să conţină doar prevederi pline de adevăr. Doar aşa va fi funcţională, iar în ţară va fi ordine.

ŞEF DE STAT, ÎN APARTAMENT ÎNCHIRIAT

Preşedintele Nicolae Timofti a vorbit pentru „Adevărul“ şi despre felul în care i s-a schimbat viaţa în ultimul an. Mărturiseşte că încă nu şi-a văzut nepoata, pe Smaranda, născută în SUA acum câteva luni: „O văd cel puţin o dată pe săptămână, doar pe internet“. Timofti locuieşte acum într-un apartament închiriat de Guvern. „Vechiul meu apartament nu era un loc potrivit pentru paza de stat, care este obligatorie. Casa închiriată acum de Guvern este mai mare, are condiţii bune. Folosesc, uneori, în weekend, şi reşedinţa prezidenţială de la Condriţa“, a mai explicat preşedintele.