Dodon a refuzat repetat numirea în funcţie a Silviei Radu (la Ministerul Sănătăţii) şi a lui Nicolae Ciubuc (la Ministerul Agriculturii) - doi miniştri propuşi de liderul PD, Vlad Plahotniuc pe 18 septembrie.

Democraţii îl suspendă ori de câte ori vor

Astfel, în baza hotărârii Curţii, decretele de numire în funcţie a celor doi miniştri vor putea fi semnate fie de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu, fie de premierul Pavel Filip. Dodon susţine că remanierea este făcută de PD în scopuri strict electorale. Potrivit lui, Curtea Constituţională a comis o dublă ilegalitate: a zădărnicit încercarea sa de a stopa o gravă încălcare a legislaţiei şi a creat condiţii ca această încălcare să fie promovată de un preşedinte interimar.

Preşedintele pro-rus susţine că Silvia Radu nu poate fi numită ministru al Sănătăţii, deoarece nu are „cel puţin cinci ani vechime în specialitatea/profilul funcţiei publice respective“, aşa cum prevede legea. În ceea ce priveşte candidatura lui Ciubuc, preşedintele susţine că acesta „nu corespunde criteriilor de integritate“: „Cei de la guvernare ştiu foarte bine despre abaterile penale pe care le-a comis acesta“, a comentat Dodon.

Prima dată, Igor Dodon a fost suspendat din funcţie în octombrie 2017, atunci când a fost învestit ministrul Apărării, Eugen Sturza. Ulterior, în ianuarie 2018, Dodon a fost suspendat a doua oară pe motiv că a refuzat să confirme 7 miniştri noi desemnaţi de Plahotniuc. A treia oară, Dodon a fost suspendat pentru că a refuzat să promulge legea anti-propagandă, care restricţionează retransmiterea pe teritoriul Moldovei a programelor informative ale posturilor TV din Rusia.

Dodon încalcă Legea Supremă, dar guvernarea evită referendumul

În toate cazurile, Curtea a constatat că Dodon a încălcat Constituţia atunci când a refuzat să semneze decretele. Deşi preşedintele îşi permite să sfideze des Constituţia, majoritatea parlamentară controlată de Plahotniuc nu îndrăzneşte să-l suspende prin procedură parlamentară şi să cheme cetăţenii la un referendum de demitere a şefului statului, ci îl deconectează temporar doar atunci când are nevoie ca finul oligarhului Plahotniuc, Andrian Candu, să semneze decrete ca preşedinte interimar.

Conform Legii Supreme, preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat printr-o solicitare a o treime din deputaţii Parlamentului. Aceasta este expediată Curţii Constituţionale, iar Curtea decide dacă există sau nu temei pentru suspendare. Dacă răspunsul Curţii este afirmativ, atunci preşedintele este suspendat cu 67 de voturi ale deputaţilor şi este organizat un referendum pentru demiterea sau menţinerea preşedintelui în funcţie.

Cârdăşia Plahotniuc-Dodon

În opinia analiştilor politici, între guvernarea PD şi şeful statului ar funcţiona o înţelegere tacită, urmărindu-se transformarea lui Igor Dodon în victimă, pentru a putea plusa electoral la alegerile parlamentare din februarie 2019 - Dodon fiind liderul de facto al PSRM, el anunţând deja că va fi cap de listă electorală a partidului pe care îl controlează. Ulterior, în opinia aceloraşi analişi politici, PD şi socialiştii lui Dodon se vor reîntâlni în Parlament şi vor încerca să-şi menţină puterea, această cârdăşie explicând şi reacţia cuminte a preşedintelui la multiplele suspendări din partea guvernării.

Democraţii au avut posibilitatea să-l suspende pe Dodon şi să convoace cetăţenii la referendum în ianuarie 2017, atunci când liberalii au iniţiat procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui după ce acesta l-a felicitat, la Tighina, pe şeful grupării separatiste de la Tiraspol cu ocazia victoriei la „alegerile prezidenţiale“ din autoproclamata republică moldovenească nistreană, nerecunoscute oficial de nimeni. Iniţiativa a eşuat, nefiind susţinută de majoritatea parlamentară.

Vitalie Calugăreanu - Deutsche Welle