Igor Dodon nu poate face parte din PSRM. Interdicţia pentru preşedintele ţării de a fi membru de partid, declarată constituţională

FOTO constcourt.md

Curtea Constituţională (CC) de la Chişinău s-a pronunţat marţi, 12 decembrie, în privinţa constituţionalităţii prevederilor din Legea Supremă ce interzic şefului statului să fie şi membru de partid. Judecătorii au decis că interdicţia pentru preşedintele ţării de a fi membru de partid este constituţională.

Potrivit unui comunicat de presă al CC, la originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională de către deputatul socialist Vlad Bătrîncea, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 112 alin. (2) din Codul electoral în partea ce ţine de incompatibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a fi membru al unui partid politic.

Articolul 112 alin. (2) din Codul electoral, stabileşte că: „Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.”

Autorul sesizării a pretins, în esenţă, incompatibilitatea instituită prin textul legii contravine dreptului constituţional de asociere într-un partid politic.

Examinând materialele dosarului şi audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că, potrivit articolului 41 alin. (1) din Constituţie, cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice.

În acelaşi timp, Curtea a relevat că dreptul la asociere nu este un drept absolut, ci poate fi restrâns, în condiţiile legii.

Astfel, Curtea a observat că limitările impuse dreptului la asociere în partide politice sunt reglementate expres de norma constituţională şi vizează (1) scopurile ori activitatea partidelor politice şi (2) calitatea persoanelor care pot dobândi statutul de membru de partid.

Curtea a reţinut că, potrivit alin. (7) al art.41 din Constituţie: „Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică”.

În mod similar, Convenţia europeană a drepturilor omului permite restrângerea libertăţii de asociere la trei categorii de persoane: (1) membrilor forţelor armate, (2) poliţiei şi (3) administraţiei de stat.

În acest sens, Curtea Europeană a recunoscut legitimitatea restrângerii activităţii politice a unor autorităţi publice, ţinând cont de necesitatea garantării neutralităţii politice a acestora şi a asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor care le revin în mod imparţial, tratând toţi cetăţenii într-un mod egal şi echitabil.

În speţă, Curtea a constatat că, potrivit prevederii contestate, „mandatul Preşedintelui Republicii este incompatibil cu calitatea de membru al vreunui partid politic”, (articolul 112 alin. (2) din Codul electoral).

Curtea a reţinut că în Avizul nr. 1 din 3 aprilie 2008, invocat de autorul sesizării, s-a pronunţat în privinţa unei iniţiative de completare a Constituţiei cu noi prevederi la alineatul (1) de la articolul 81, în sensul stabilirii incompatibilităţii funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova cu calitatea de membru de partid. Prin urmare, obiectul Avizului a fost completarea Constituţiei cu o interdicţie admisibilă deja în virtutea articolului 41 alin. (7), rezultând astfel într-o suprareglementare.

În acest context, Curtea a reţinut că articolul 41 alin. (7) din Constituţie rezervă domeniului legii organice stabilirea interdicţiilor pentru unele categorii de funcţii publice de a face parte din partide, fiind astfel superfluă reglementarea acestora prin alte prevederi de rang constituţional.

Mai mult, după Avizul din 2008, Curtea şi-a reconsiderat propria jurisprudenţă prin pronunţarea hotărârilor nr. 32 din 29 ianuarie 2016, nr. 2 din 24 ianuarie 2017, nr. 24 din 27 iulie 2017.

Curtea a relevat că în hotărârile menţionate a statuat că, prin depunerea jurământului de către Preşedintele Republicii Moldova acesta îşi asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova. Astfel, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi neutralităţii sale politice.

De asemenea, în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017 Curtea a subliniat că şeful statului joacă rolul unui arbitru, sau al unei puteri neutre, fiind detaşat de partidele politice. Preşedintele este un element important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.

Curtea nu a acceptat argumentul autorului sesizării, potrivit căruia preşedintele ţării ar trebui să i se permită să fie membru de partid, în mod similar membrilor Parlamentului şi Guvernului.

În acest sens, Curtea a menţionat că aceştia se află în situaţii juridice diferite, iar criteriul „neutralităţii politice” nu poate fi aplicat membrilor parlamentului şi guvernului în acelaşi mod în care este aplicat faţă de Preşedintele ţării, dat fiind faptul că deputaţii şi membrii Guvernului prin definiţie nu pot fi neutri din punct de vedere politic (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Marii Camere a CEDO Ždanoka v. Letonia, din 16 martie 2006).

Prin urmare, Curtea a reţinut că preşedintele Republicii Moldova este obligat să acţioneze în interesele întregii societăţi, şi nu ale unei părţi a acesteia, ale unui grup sau partid politic. Din aceste considerente, preşedintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate promova sub nici o formă interesele unui partid politic.

Astfel, Curtea a reţinut că interdicţia stabilită pentru Preşedintele Republicii Moldova de a fi membru al unui partid politic se înscrie în limitele admisibile ale restrângerii dreptului la asocierea în partide politice, fiind astfel conformă articolului 41 alineatele (1) şi (7) din Constituţie.

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

 - a respins sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Bătrîncea şi a recunoscut constituţional textul „nu este membru al vreunui partid politic şi” din alineatul (2) al articolului 112 din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.