Igor Boţan: Relaţiile moldo-ruse nu corespund prevederilor formale ale tratatului bilateral

Igor Boţan: Relaţiile moldo-ruse nu corespund prevederilor formale ale tratatului bilateral

Igor Boţan FOTO IPN

Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă se bazează pe reglementări formale din tratatul de bază între cele două ţări, dar realitatea interacţiunii bilaterale de departe nu corespunde celor stipulate, în timp ce cu România Chişinăul nu are semnat un tratat de bază, dar realităţile cooperării bilaterale denotă un conţinut eminamente „special”.

Ştiri pe aceeaşi temă

 „Pe de o parte, avem formalităţi în relaţiile cu Federaţia Rusă, iar realităţile sunt diferite de formalităţi, şi avem o situaţie inversă în raport cu România, dar de unde avem tot suportul – ceea ce defineşte statutul relaţiilor speciale între Republica Moldova şi România”, a menţionat Igor Boţan în cadrul dezbateterii publice cu tema „Paleta cromatică a relaţiilor moldo-ruse şi moldo-române: afinităţi, deosebiri, motive, procese, soluţii”, organizată de Agenţia de presă IPN.   Potrivit expertului, tratatul de bază dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova porneşte de la faptul că cele două state se recunosc drept state suverane, independente, iar lucrul cel mai important este că Federaţia Rusă se angajează să susţină Republica Moldova în reglementarea transnistreană şi să coopereze pe palierele economic şi comercial. „La un an după ce a semnat acest tratat, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat public că va caută un alt partener strategic şi l-a găsit. Uniunea Europeană tocmai anunţase în martie 2002 o strategie a politicii europene de vecinătate, cu un instrument financiar. Iar politica de vecinătate propriu-zisă a fost adoptată în 2004 şi aşa, încet-încet, în pofida formulărilor din tratatul moldo-rus, Republica Moldova şi-a găsit un alt partener strategic”, a specificat Igor Boţan. Prin invitarea Misiunii EUBAM în Republica Moldova, Vladimir Voronin a adus relaţiile bilaterale moldo-ruse într-o altă albie, lucrurile schimbând-se în mod cardinal. Rusia a acuzat Republica Moldova de blocarea Transnistriei, răspunzând prin restricţii la exporturile moldoveneşti pe piaţa rusească şi prin alte instrumente de presiune. În relaţiile moldo-ruse se manifestă cât se poate de evident factorul subiectiv: Moscova reacţionează la unele evoluţii regionale reieşind nu din prevederile tratatului de bază moldo-rus, ci din bunul plac al liderului de la Kremlin, consideră Igor Boţan. Pe de altă parte, relaţiile moldo-române sunt într-adevăr „relaţii speciale”. „Ex-preşedintele Băsescu a răspuns foarte clar veşnicelor discuţii cu privire la necesitatea unui acord de bază între Republica Moldova şi România: relaţiile noastre sunt atât de specifice, încât ţările noastre nu au nevoie de un astfel de tratat, fiindcă un astfel de tratat ar justifica raptul săvârşit în anul 1940 de către Uniunea Sovietică”, a specificat Igor Boţan. Potrivit lui, unii au contestat semnarea acordului privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova şi România, fără a avea un tratat privind frontiera de stat. „Ambasadorul României la Chişinău a declarat foarte clar că România porneşte de la faptul că Republica Moldova, aşa cum s-a declarat, este succesoarea Uniunii Sovietice şi a existat tratatul româno-sovietic”, a explicat Igor Boţan. Un şir de protocoale, acorduri bilaterale au avut drept obiect oferirea de ajutor Republica Moldova de către România. „Aceste lucruri se manifestă şi cetăţenii le simt, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia tinerilor din Republica Moldova în instituţiile de învăţământ din România. Actualmente, aproximativ o treime din cetăţenii Republicii Moldova deţin cetăţenia românească – ceea ce înseamnă că integrarea are loc pe această cale individuală. Este vorba de aproximativ un milion de cetăţeni”, a subliniat Igor Boţan. Dezbaterea publică la tema: „Paleta cromatică a relaţiilor moldo-ruse şi moldo-române: afinităţi, deosebiri, motive, procese, soluţi”, organizată de Agenţia de presă IPN, a fost ediţia a 215-a din cadrul ciclului de dezbateri cu genericul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările