Igor Boţan: Nu poţi avea democraţie dezvoltată într-un stat cu cultură politică înapoiată
0
„Democraţia este puterea poporului. Dar mie îmi place mai mult definiţia: „Democraţia este libertatea instituţionalizată”, declaraţia aparţine expertului Igor Boţan, care s-a referit la teoria democraţiei în cadrul dezbaterii publice la tema „Pericolele pentru democraţie în lumea contemporană: impact asupra Republicii Moldova”, organizată de IPN.
„Despre democraţia din Republica Moldova se poate spune că este fie democraţie imitativă, fie democraţie de vitrină, pentru că noi imităm, copiem Occidentul. Avem un fel de regim politic hibrid, adică o democraţie defectuoasă, aşa cum califică de obicei The Economist Intelligence Unit, care stabileşte anual indexul democraţiei în lume. Avem multe metehne, legate nu doar de modul în care se manifestă clasa politică, ci şi de cultura politică, pentru că nu poţi avea o democraţie dezvoltată într-un stat unde cultura politică este una parohială, contemplativă, unde majoritatea cetăţenilor aşteaptă că guvernanţii vor rezolva problemele. Oamenii nu se implică, aşa cum are loc în democraţiile participative. Republica Moldova este o democraţie electorală, alegerile conduc la schimbarea conducerii. Numai că în alte privinţe această democraţie este una defectuoasă”, a menţionat Igor Boţan.
Referindu-se la formele de guvernământ, care reprezintă „modul în care este organizată puterea executivă în stat”, Igor Boţan a specificat, că „în Republica Moldova există un semn de întrebare în privinţa formei de guvernământ, deoarece în 1994, când a fost adoptată Constituţia, eram o republică semi-prezidenţială, în 2000 – republică parlamentară, iar din 2016, când a fost adoptată faimoasa Hotărâre a Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea şefului statului prin vot general – este un semn de întrebare ce regim avem. Din punct de vedere teoretic, dacă şeful statului este ales de către popor, atunci republica este prezidenţială. Dar împuternicirile şefului statului la noi sunt minime, aproape insignifiante. Eu nu ştiu cum să răspund la această întrebare”, a spus expertul.
Clasificând regimurile politice ca pluraliste, autoritare şi totalitare, el a menţionat, că „Republica Moldova are un regim pluralist”. Regimul politic determină modul de numire în funcţiile instituţiilor de stat, modul de transfer al de puterii. „Participă societatea la procesul de numiri în funcţii sau numirile se fac aşa cum consideră partidul de guvernământ?”, a întrebat retoric Igor Boţan.
Referindu-se la pericolele la adresa democraţiei, cu referire la criteriile stabilite de The Economist Intelligence Unit, Igor Boţan a menţionat: alegeri libere şi corecte (când opoziţia recunoaşte rezultatul alegerilor), libertatea mass-media, drepturile omului, independenţa justiţiei, climatul de afaceri – libertatea în afaceri (organele de control să nu afecteze negativ activităţile economice): „În toate aceste aspecte există riscuri, care afectează negativ democraţia”. Printre provocările la adresa democraţiei la etapa contemporană, Igor Boţan a menţionat migraţia – mai ales valurile de imigranţi în UE şi SUA, dar şi problema emigraţiei pentru Republica Moldova, căci cetăţenii cei mai talentaţi sunt nevoiţi să plece din ţară, iar astfel scade concurenţa între cetăţeni pentru funcţiile publice; schimbarea climei (secetele şi inundaţiile); digitalizarea, care schimbă lumea în mod cardinal, deschizând calea spre globalizare – de aici vin pericole la adresa statelor naţionale. Potrivit lui, răspunsurile la aceste provocări sunt diferite în Belarus, Rusia, Asia Centrală etc., iar aceasta afectează democraţia peste tot în lume.
În opina lui Igor Boţan, există un mare semne întrebare în privinţa capacităţii societăţii moldoveneşti de a contribui la dezvoltarea democraţiei pe plan naţional şi pe plan internaţional, de asemenea, datorită faptului că o mare parte din cetăţenii activi şi talentaţi au plecat din ţară.
Se încarcă comentariile...
